Un topor aparţinând bronzului timpuriu descoperit la Hărău (jud. Hunedoara)

  • Subiect: Un căutător de comori a găsit pe dealul Piatra Ţâcăoara, de pe raza localităţii Hărău, un topor cu gaură de înmănuşare transversală. Cercetarea de teren pe care am întreprins-o a condus la identificarea, pe aceeaşi înălţime, a două nuclee de locuire documentate prin fragmente ceramice şi litice, aparţinând eneoliticului final şi bronzului timpuriu. Toporul aparţine tipului Fajsz, unul dintre tipurile specifice eneoliticului final şi începutului epocii bronzului, răspândit în zona central-europeană şi reprezentat în România de doar câteva piese. Potrivit analizei chimice, toporul a fost confecţionat din cupru, proporţia altor elemente fiind nesemnificativă. Un element diferit al toporului de la Hărău, faţă de celelalte piese din această serie, sunt faţetele verticale late de pe manşon. Realizarea unor faţete pe exteriorul tubului transversal de înmănuşare al topoarelor caracterizează o altă serie tipologică, respectiv topoarele de tip Dumbrăvioara. Acest tip este răspândit mai ales în estul Transilvaniei şi în Oltenia, piesele fiind asociate bronzului timpuriu. Aceste elemente caracteristice conduc spre ipoteza că ne aflăm în faţa unui exemplar hibrid, fapt pentru care propunem desemnarea piesei ca varianta Hărău a tipului Fajsz. Toporul a fost, probabil, depus ritual, după ce, în urma fisurării tubului de înmănuşare, a devenit evident că acesta nu mai putea fi utilizat. Lipsa oricăror urme de uzură pe tăiş sugerează că acesta a fost utilizat doar ca armă sau obiect de prestigiu. Toporul de la Hărău şi ceramica descoperită indică faptul că spaţiul sud-vest şi vest-transilvănean a fost o zonă de contact şi interferenţă a elementelor specifice bronzului timpuriu din răsăritul şi apusul Bazinului Carpatic, dar şi existenţa unor puternice racorduri cu zonele sud-dunărene.
  • Limba de redactare: română, engleză
  • Secţiunea: Rapoarte şi note arheologice
  • Vezi publicația: Sargetia. Acta Musei Devensis
  • Editura: Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane
  • Loc publicare: Deva
  • Anul publicaţiei: 2017
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: VIII; anul 2017; subtitlu: Acta Musei Devensis; seria nouă
  • Paginaţia: 177-196
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  9 / 32   >  >|