• Subiect: După rapturile teritoriale săvârşite împotriva României de către vecinii săi, URSS, Ungaria şi Bulgaria, guvernanţii români au căutat să se pună sub scutul unei mari puteri pentru a evita şi alte evenimente neplăcute. Aşa se face că după 1940 are loc o intensificare a relaţiilor României cu Germania. Încep o serie de acţiuni comune între aviaţia română civilă, dar în secret şi militară, şi aviaţia germană. O serie de tineri piloţi români sunt trimişi în Germania pentru ridicarea calificării, dar mai ales pentru a se obişnui cu mânuirea aparatelor de zbor moderne. Colaborarea româno-germană se intensificase încă din anul 1939, după pătrunderea primelor unităţi germane în România. O acţiune comună al cărei scop rămâne nedeclarat are loc în ziua de 23 august 1940. În dimineaţa acelei zilei avionul DC-3 înmatriculat YR-PAF a decolat de pe aeroportul Băneasa la ora 7,45 în cursa Bucureşti – Arad – Viena cu un echipaj de trei persoane (pilotul George Dodani, mecanicul de bord George Irimescu şi radiotelegrafistul Dumitru Ianculescu) şi cu un număr de 17 pasageri. Între cei 17 pasageri se aflau cetăţeni germani şi români. Din cauza timpului nefavorabil (pierderea vizibilităţii şi a legăturilor radio) avionul s-a lovit de ramificaţiile muntelui Găina, din accident rezultând 11 morţi şi 9 răniţi. Accidentul aviatic din 23 august 1940 a fost unul dintre cele mai tragice fiind comentat pe larg de presa internaţională.
  • Limba de redactare: română, germană
  • Secţiunea: Istorie. Studii şi articole
  • Vezi publicația: Sargetia-Acta Musei Devensis
  • Editura: Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane
  • Loc publicare: Deva
  • Anul publicaţiei: 2017
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: VIII; anul 2017; subtitlu: Acta Musei Devensis; seria nouă
  • Paginaţia: 317-334
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  18 / 32   >  >|