TITLU în română: Grigore Antipa – 70 de ani de la moarte (1867–1944). Evocare
Subiect: Prin opera sa biologică şi economică, exprimată prin articole şi monografii ştiinţifice şi prin instituţii fondate de el, care funcţionează şi în prezent, Grigore Antipa rămâne nemuritor. El a fost contemporan şi bun prieten cu alt celebru naturalist român, Emil Racoviţă, fondatorul unei noi ştiinţe, Biospeologia şi a primului Institut de Speologie din lume. Grigore Antipa a fost iniţiatorul Hidrobiologiei şi ihtiologiei româneşti şi organizatorul, pe baze ştiinţifice, a Pescăriilor Statului. Dar faima lui vine de la organizarea, pe baze ecologice, a Muzeului Naţional de Istorie Naturală, din Bucureşti, care îi poartă numele. El şi-a dotat Muzeul cu dioramele imaginate de el, luate ulterior drept model de multe muzee din lume. Nu-i elev în România să nu fi mers cu şcoala în excursie în Bucureşti să vadă, în primul rând, Muzeul lui Antipa. Marele naturalist a luptat, ca nimeni altul, pentru punerea în valoare a bogăţiei apelor ţării sale, cu precădere ale Dunării, cu mirifica sa Deltă, şi cu lacurile din zona inundabilă a fluviului. El era convins că acest ecosistem complex, parţial încă în stare naturală, este o importantă zonă umedă a Planetei, care trebuie protejată pănâ nu va fi prea târziu (vezi ANTIPA, 1910; NEGREA & NEGREA, 1975; NEGREA, 1990). Nici nu se putea altfel, Antipa fiind un strălucit discipol al creatorului Ecologiei, Ernst Haeckel care l-a distins cu Summa cum Laude, calificativ acordat de marele profesor darwinist numai de trei ori în cariera sa.
