A spatial approach of the environmental factors controlling plankton communities in the Danube Delta

  • TITLU în română: O abordare spaţială a influenţei factorilor de control ai comunităţilor planctonice din Delta Dunării
  • Subiect: Delta Dunării reprezintă un sistem socio-ecologic deschis de importanţă internaţională. Serviciile oferite de acest complex societăţii umane sunt alterate. Scopul acestui studiu a fost de a înţelege mecanismele care determină dezvoltarea algelor dăunătoare, în contextul schimbărilor de mediu şi consecinţele acestora pentru reţeaua trofică. Înfloririle cu cianobacterii sunt declanşate de o combinaţie de factori abiotici: conţinutul de nutrienţi, creşterea temperaturii, intensitatea luminii. Riscul de înflorire creşte prin eliminarea concurenţilor naturali (alge verzi, macrofite), prin afectarea populaţiilor de organisme ierbivore care controlează creşterea algelor. Cercetările autoarelor, efectuate în 26 de ecosisteme aparţinând la patru complexe lacustre (Roşu - Puiu, Matiţa - Merhei, Gorgova - Uzlina, Şontea-Fortuna), au indicat o frecvenţă mai mare a înfloririlor cianobacteriene vara târziu sau la începutul toamnei. Cuantificarea comunităţilor fitoplanctonice, efectuată in situ cu un fluorometru submersibil (Fluoroprobe III, bbe Moldaenke, DE) a indicat prezenţa a patru grupe principale în toate lacurile: Chlorophyta, Bacillariophyta, Cryptophyta, Cyanobacteria. Parametrii structurali au fluctuat într-un interval larg. Complexul cele mai afectat de înfloririle algale a fost Roşu - Puiu. Rezultatele regresiei multiple au evidenţiat o relaţie puternică între cianobacterii şi TP (p<0,001) şi marginal cu NO3 şi PO4. Lumina şi TP au fost factorii care au influenţat semnificativ dezvoltarea cloroficeelor. Biomasa fitoplanctonului (μg chl a/L-1), a fost explicată prin TP (89 %, p<0,001). Analiza zooplanctonului din primăvară a pus în evidenţă 95 de taxoni, Rotifera (44 sp.), Ciliata (21 genuri), Cladocera (18 sp.) şi Copepoda (6 sp.). Valoarea minimă a abundenţei zooplanctonului a fost în Gorgostel (1,67 ind L-1) iar maxima în Roşu (29,93 ind L-1). O analiză a gradului de similaritate, bazată pe abundenţa zooplanctonului a arătat o asemănare de 50 % între următoarele lacuri: Dracului, Lung, Babina, Rădăcinoasele (complexul Matiţa-Merhei). Analizele viitoare se vor concentra pe efectele dezvoltării cianobacteriilor asupra reţelei trofice.
  • Limba de redactare: engleză; română
  • Secţiunea: Ecology - The environment protection / Ecologie - protecţia mediului
  • Vezi publicația: Oltenia - Studii şi comunicări. Ştiinţele naturii
  • Editura: Muzeul Olteniei Craiova
  • Loc publicare: Craiova
  • Anul publicaţiei: 2014
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXX; nr. în TOM: 2; anul 2014; subtitlu: Proceedings of the 21st International Conference of the Oltenia Museum; seria ştiinţele naturii
  • Paginaţia: 197-204
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  29 / 39   >  >|