Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

The role of plankton communities in the functional capacity of the Danube Delta ecosystems – a long term study

  • TITLU în română: Rolul comunităţilor planctonice în asigurarea capacităţii funcţionale a ecosistemelor din Delta Dunării – studiu de lungă durată
  • Subiect: Lucrarea îsi propune să scoată în evidenţă schimbările pe termen lung în structura şi procesele ecologice ale comunităţilor planctonice din lacuri de mică adâncime din Delta Dunării, ca şi consecinţele acestora asupra fluxului de servicii furnizate de lacuri sistemelor socio-economice. Sub presiunea eutrofizării, au fost observate schimbări profunde în biodiversitate şi fluxul de energie, comparativ cu perioada de referinţă. Statusul natural al lacurilor din Delta Dunării (1975–1980) era caracterizat de un echilibru între macrofitele submerse şi fitoplancton. Acesta a fost schimbat cu consecinţe asupra întregii structuri a reţelei trofice. Bogăţia specifică a fito şi zooplanctonului a scăzut cu 50%, cu efecte asupra calităţii şi cantităţii producţiei, ca şi a ratei de ciclare a nutrienţilor. În lacul Roşu (lac reprezentativ de mică adâncime), biomasa fito şi zooplanctonului a crescut de 50, respectiv opt ori, din cauza rezervei crescute de nutrienţi şi a schimbărilor dintre raportul micro/macro filtratorilor. O rată mai scăzută de creştere (1,7 ori) s-a înregistrat în cazul biomasei bacterioplanctonului. Impactul maxim al eutrofizării (hipertrofia) este caracterizat de un input de energie exclusiv pe calea fitoplanctonului. Rata de ciclare a nutrienţilor de către fito şi zooplancton a scăzut de 11, respectiv 1,1 ori, ca rezultat al schimbărilor în structura şi relaţiile trofice. Schimbarea raportului macrofite/fitoplancton a afectat compoziţia substratului organic cu consecinţe asupra bacterioplanctonului. Din 1991, datorită schimbărilor economice din Bazinul Dunării, a fost înregistrată o tendinţă de revenire a stadiului trofic al lacurilor, în primul rând observat la nivelul comunităţilor planctonice. Răspunsurile au constat în creşterea ratei de ciclare a nutrienţilor (fără a se atinge nivelul capacităţii maxime din perioada de referinţă). Până în anul 2001, zooplanctonul menţine tendinţa descrescătoare începută în 1975, în timp ce bacterioplanctonul înregistrează valori semnificative ale ratei de ciclare a nutrienţilor, aceasta indicând prevalenţa proceselor de degradare în detrimentul celor de acumulare în biomasa proprie.
  • Limba de redactare: engleză; română
  • Secţiunea: Ecology - The environment protection / Ecologie - protecţia mediului
  • Vezi publicația: Oltenia - Studii şi comunicări. Ştiinţele naturii
  • Editura: Muzeul Olteniei Craiova
  • Loc publicare: Craiova
  • Anul publicaţiei: 2015
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXXI; nr. în TOM: 2; anul 2015; subtitlu: Proceedings of the 22nd International Conference of the Oltenia Museum; seria ştiinţele naturii
  • Paginaţia: 183-188
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  24 / 33   >  >|