Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Industria materiilor dure animale în cadrul culturii Starcevo-Criş pe teritoriul României. Aşezarea de la Trestiana, judeţul Vaslui: Ace de cusut

  • Subiect: Priorităţile pe care le are aşezarea de la Trestiana în studierea industriei materiilor dure animale preistorice au fost deja subliniate în mai multe rânduri. Importanţa particulară a acestei aşezări constă în consistenţa lotului de piese din materii dure animale şi în importanţa particulara a reprezentarii pregnante (neîntâlnită în alte şituri neolitice timpurii) a unor grupe şi tipuri de unelte, între care acele de cusut de tip 1A 12a ("cu ureche") ocupă locul de frunte (alături de lingurile-spatule, tratate special cu alt prilej). Efectivele respective rămân de referinţă pentru studierea acestor tipuri de piese, atât sub raport tipologic, cât şi (mai ales) paleotehnologic - al precizării etapelor "lanţului operator" al fabricării şi al utilizării. Acele de cusut de os formează cel mai mare şi cel mai timpuriu lot cunoscut până în prezent la noi şi unul dintre cele mai importante din aşezările culturilor neolitice timpurii (şi nu numai) din această parte a Europei. Remarcăm posibilitatea optimă pe care ele au oferit-o în studiul microurmelor de fabricare, decelarea indiciilor tehnice şi reconstituirea ipotetică a unor procedee de perforare a materiilor dure animale, cum sunt rotaţia continuă, şănţuirea axială combinată cu rotaţia alternativă şi şănţuirea axială (burinaj). La fel de importante se dovedesc, alături de observaţiile asupra schemei tehnice a fabricării acelor, cele privitoare la urmele de utilizare, observaţii efectuate - în premieră - asupra unui lot de artefacte neolitice timpurii de acest tip. Datele noastre au confirmat informaţiile deja vehiculate în literatura de specialitate şi au adus noi precizări şi nuanţări. Practicarea cusutului ca modalitate de asamblare curentă a materialelor de origine animală (piei de bovine şi ovicaprine, cerb etc.; ţesături de lână) sau, eventual şi vegetală (probabil ţesături de in, spre exemplu), este în mod elocvent ilustrată prin prezenţa frecventă a acelor în complexele de locuire explorate.
  • Limba de redactare: română, franceză
  • Secţiunea: Teorii şi cercetări interdisciplinare în arheologie
  • Vezi publicația: Memoria Antiquitatis: MemAntiq
  • Editura: „Constantin Matasă”
  • Loc publicare: Piatra Neamţ
  • Anul publicaţiei: 2001
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXII; anul 2001; subtitlu: Acta Musei Petrodavensis
  • Paginaţia: 351-402
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  13 / 42   >  >|