Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Rolul Casei de Comerţ Polizu în comerţul internaţional al Ţărilor Române

  • Subiect: S-a scris foarte puţin despre importanta activitate pe care au desfăşurat-o marile case comerciale din Ţările Române, mai ales datorită faptului că cea mai mare parte a materialului documentar referitor la acestea a rămas inedit, câteodată chiar neinventariat. Este şi cazul casei de comerţ Polizu, în legătură cu care arhiva comunităţii greceşti din Viena, ce se află la biserica Sf. Treime, conţinea un mare număr de documente inedite, la care ne-am referit foarte pe scurt într-o comunicare ţinută la simpozionul româno-grec organizat la Salonic în 1970. Dosarul Polizu din arhiva vieneză citată conţine în principal corespondenţa marelui negustor vlah Kiriaki Polizu, dar şi diferite acte eliberate de autorităţile româneşti, austriece şi prusace, liste de mărfuri, chitanţe etc., redactate în limbile greacă, germană, franceză şi română (cu caractere chirilice). Din succinta prezentare a arhivei Polizu putem constata schimbările produse în modul de organizare a comerţului internaţional. Remarcăm în acest sens: multitudinea centrelor comerciale europene şi orientale în care Casa Comercială Polizu îşi avea reprezentanţi; modul în care era supravegheată tranziţia mărfurilor prin punctele vamale cele mai importante; mijloacele de transport terestre şi navale utilizate; folosirea băncilor pentru transferurile de capital şi a cunoscătorilor legislaţiei internaţionale (a avocaţilor) în operaţiunile comerciale, etc. Întrucât o mare parte a activităţii Casei Comerciale Polizu s-a desfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române putem surprinde aceeaşi evoluţie şi în mentalitatea societăţii româneşti de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea. Viena, constatăm şi cu acest prilej, a avut un rol de seamă în viaţa economică a sud-estului Europei. Negustorii români şi greci, în colaborare şi cu cei bulgari, sârbi şi albanezi, fie în cadrul unor companii comerciale sau asociaţii negustoreşti, fie în cadrul unei forme evoluate de organizare, cum este casa de comerţ modern, au avut monopolul negoţului de tranzit între Orient şi Europa, prin Viena. De aceea autorităţile habsburgice au sprijinit la început, din raţiuni economice, burghezia în formare din sud-estul Europei, ca în cazul lui Kiriaki Polizu, până în momentul în care aceasta va deveni o forţă având un program politic ce urmărea eliberarea naţională şi crearea unor state naţionale moderne.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Relaţii în perspectivă istorică
  • Vezi publicația: Sud-Estul şi Contextul European: SECE
  • Editura: Institutul de Studii Sud-Est Europene
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 1994
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: I; anul 1994; subtitlu: Buletin al Institutului de Studii Sud-Est Europene
  • Paginaţia: 129-140
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  13 / 16   >  >|