Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Terminologia uneltelor agricole româneşti în perspectivă etnolingvistică sud-est europeană. O nouă ipoteză

  • Subiect: În contextul unor iniţiative precum cea a prof. A. Guillou de a colecta informaţii despre forma şi denumirile uneltelor din sud-estul Europei în sec. XIII - XVIII, autorul continuă analiza etnolingvistică a instrumentelor agricole începută în altă parte cu o istorie comparată a termenilor privind plugul, cu cea a altor categorii de unelte sau detalii ale plugului, cu aceeaşi preocupare de a include în discuţie rezultatele cercetărilor din ţările sud-dunărene. Posibilitatea de a emite judecăţl asupra realităţilor din zone necercetate direct se datoreşte unor monografii foarte bine documentate, alcătuite de cercetători din ţările respective, al căror punct de vedere a fost însuşit. Românii s-au aflat în secolele de trecere la o nouă tehnologie agricolă, cea a plugului cu brăzdar asimetric, sec. XII - XIV, între două sfere de influenţă din punct de vedere lingvistic, între limbile romanice, inovatoare în limbajul lor tehnic în toate domeniile şi apelând la denumiri şi de alte origini, şi limbile slave, conservatoare ale vechilor stadii tehnologice şi deci şi a vechilor denumiri. Într-o etapă următoare, când realiile slave se vor diversifica, în limbile slave de sud vor pătrunde masiv pentru numele de unelte termeni de origine turcă şi neogreacă. Istoria uneltelor agricole din spaţiul sud-est european arată că aici, în această perioadă, nu a avut loc o acţiune convergentă. Schimburile comerciale mai mult sau mai puţin intense s-au desfăşurat pe trasee determinate de factori economici extrinseci. După cum schimburile economice ale Caffei cu oraşele din teritoriul azi polonez sau ale Bizanţului cu aşezări din zona nord-dobrogeană au dus la o iradiere sud-nord, în sec. XII - XIII mişcările de populaţie din vestul Europei spre est au dus la transferuri de tehnologie şi la îmbogăţirea instrumentarului agricol (şi nu numai al lui), prin aportul meşteşugarilor saxoni. Racordarea românilor la tehnologia europeană s-a făcut astfel pe trasee noi, fără legătură cu lumea sud-dunăreană.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Cuvintele şi dialogul cultural
  • Vezi publicația: Sud-Estul şi Contextul European: SECE
  • Editura: Institutul de Studii Sud-Est Europene
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 1994
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: II; anul 1994; subtitlu: Buletin al Institutului de Studii Sud-Est Europene
  • Paginaţia: 70-77
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  9 / 15   >  >|