Versiuni româneşti ale Iliadei homerice (I)

  • Subiect: Sunt examinate încercările de traducere ale Iliadei în limba română în veacul al XIX-lea, după o introducere privind receptarea lui Homer în Ţările Române înainte de acest secol, reevaluarea acestuia în contextul cultural al secolului al XIX-lea, bazele teoretice ale traducerii din autorii clasici, aşa cum erau ele concepute de academicienii acelor timpuri. Examinarea traducerilor Iliadei din veacul al XIX-lea, publicate într-o formă oarecare, care au ca autori literaţi precum Constantin Aristia, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, are drept concluzie superficială că ele sunt puţine, neinteresante, învechite, fără valoare. Pe de altă parte, orice literatură originală la început, cu un orgoliu romantic, îşi doreşte creaţii proprii, privind cu oarecare dispreţ tălmăcirile unor scrieri străine. De aceea, poate, puţini dintre cei mari s-au ocupat în secolul trecut şi de traduceri. Si câţi le-au început, nu au găsit şi dorinţa sau puterea de a le duce până la capăt. Abia târziu, când istoria literaturii române înregistrase deja numeroase curente şi scriitori numeroşi, Iliada avea să-şi găsească traducătorul ideal, în persoana lui George Murnu.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Corespondenţă, traduceri, lexic
  • Vezi publicația: Sud-Estul şi Contextul European
  • Editura: Institutul de Studii Sud-Est Europene
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 1995
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: IV; anul 1995; subtitlu: Buletin al Institutului de Studii Sud-Est Europene. Mentalitate şi politică
  • Paginaţia: 51-68
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  7 / 15   >  >|