Christian Tell şi „chestiunea aromânească” în lumina unor documente inedite

  • Subiect: Rupând vălul de pietate romantică aruncat asupra începuturilor inconsecvente ale acţiunii româneşti în "chestiunea aromânească", autorul se opreşte cu titlu de exemplu, asupra unor aspecte inedite din istoria Institutului macedo-român de la Sf. Apostoli şi, mai precis, asupra rolului lui Christian Tell (1808-1884), unul dintre iniţiatorii mişcării de redeşteptare naţională a aromânilor, în evoluţia "chestiunii aromâneşti" şi a politicii şcolare româneşti în Peninsula Balcanică. Revoluţionarul paşoptist a fost între cei dintâi români care au venit în contact, în cuprinsul Imperiului otoman, în timpul exilului de după eşecul Revoluţiei de la 1848, cu reprezentanţi ai aromânilor şi se găseşte, asemenea lui Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, la originea mişcării în vederea redeşteptării lor naţionale ca români. De asemenea, din mai multe poziţii oficiale, Christian Tell a fost chemat să ia decizii privind planurile de şcolarizare ale aromânilor, atât în România, cât şi în Macedonia, adoptând o riguroasă poziţionare conservatoare, în contradicţie faţă de politica expansionistă şi inconsecventă liberală.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Identitate naţională şi ideologie naţionalistă
  • Vezi publicația: Sud-Estul şi Contextul European: SECE
  • Editura: Institutul de Studii Sud-Est Europene
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 1996
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: V; anul 1996; subtitlu: Buletin al Institutului de Studii Sud-Est Europene. Mentalitate şi politică
  • Paginaţia: 7-16
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  2 / 18   >  >|