Elemente constitutive ale ideologiei naţionaliste croate de la sfârşitul secolului al XIX-lea

  • Subiect: La originea renaşterii naţionale croate a stat mişcarea iliră a lui Ljudevit Gaj. Ilirismul s-a constituit ca o reacţie sud-slavă (dar în special croată) la puternica presiune a naţionalismului maghiar şi a fost influenţat de principiile revoluţiei franceze, corespunzând, ca idealuri şi atmosferă, romantismului "Primăverii popoarelor". Din acest fundament al renaşterii naţionale care a fost mişcarea iliră au rezultat mai multe curente, dintre care două interesează în mod direct aici şi care, cu timpul, se vor constitui în două partide politice complet opuse. Primul, avându-i ca reprezentanţi pe episcopul Josip Juraj Strossmayer şi pe canonicul Racki a continuat, propriu-zis, idealurile ilirismului în efortul de a crea şi întări o punte de legătură între croaţi şi confraţii lor iugoslavi. Diametral opusă curentului iugoslav al liberalilor lui Strossmayer, mişcarea ideologică personificată de Ante Starcevic (1823-1896) s-a delimitat net încă din primii ani ai lui 1860 de ilirismele lui Gaj şi iugoslavism printr-o atenţie cu totul specială acordată reliefării trăsăturilor particulare ale poporului croat şi valorilor istoriei sale. La origine, Starcevic fusese un adept al ilirismului, dar eşecul revoluţiei de la 1848-49 şi regimul absolutist al lui Zach l-au convins să promoveze necesitatea unei politici independente naţionale îndreptată deopotrivă contra Vienei şi Budapestei, cât şi iugoslavismului. Starcevic a afirmat de asemenea că sârbii nu posedă o identitate naţională proprie, fiind croaţi siliţi de vicisitudinile istoriei să urmeze o evoluţie aparte.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Identitate naţională şi ideologie naţionalistă
  • Vezi publicația: Sud-Estul şi Contextul European
  • Editura: Institutul de Studii Sud-Est Europene
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 1996
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: V; anul 1996; subtitlu: Buletin al Institutului de Studii Sud-Est Europene. Mentalitate şi politică
  • Paginaţia: 17-22
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  3 / 18   >  >|