Funcţia traducerilor din patristica bizantină

  • Subiect: Istoriografia laică a lăsat în umbră bogăţia de texte patristice traduse în limbile sud-est europene: această activitate filologică de înaltă ţinută a fost citată doar atunci când trebuia exemplificată istoria culturii scrise sau când era urmărită evoluţia limbii naţionale. Istoricii recenţi se ocupă de textele medievale europene doar din unghiul istoriei sociale şi politice, neglijând inserarea adâncă a textelor în existenţa oamenilor de acum câteva veacuri. Dacă majoritatea traducerilor din literatura patristică au fost realizate în mânăstiri, este sigur că preocuparea principală a monahilor nu a fost aceea de a face să evolueze limba română literară, ci de a consolida viaţa monahală. Întrucât monahul era privit ca un model, este de presupus că traducerile captau atenţia şi a ascultătorilor laici care frecventau mânăstirile. Analiza sumară a indicaţiilor tipiconale monahale dezvăluie o serie de adevăruri, care pot reprezenta o concluzie cu privire la însemnătatea traducerilor patristice. Rânduită cu amănunţime, atât în latura sa trupească, cât şi în cea duhovnicească, viaţa unui ascultător credincios al poruncilor creştine se desfăşoară într-o mare universitate ale cărei cursuri pregătesc pe şcolari pentru Examenul cel mare, a cărui răsplată este viaţa, pentru că, spunea Sf. Simeon al Tesalonicului, "la sfârşitul postului nu este moarte, ci înviere". Traducerile din Sfinţii Părinţi nu au fost destinate unei cunoaşteri care se dirija către o acumulare cât mai mare de date şi cunoştinţe sau către aspectul, pur formal, al transpunerii dintr-o limbă într-alta. Textele erau citite în cadrul slujbei, la masă sau în chilie: ele dobândeau o mare forţă, întrucât erau legate de sărbătorirea unui eveniment sacru. Se crea un ansamblu care îmbina cunoaşterea cu făptuirea şi meditaţia cu înfrânarea. Lectura nu era abundentă şi nici nu provoca solicitări spre lumea din afară. Lectura era intensivă şi aduna.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Surse istorice şi culturale
  • Vezi publicația: Sud-Estul şi Contextul European: SECE
  • Editura: Institutul de Studii Sud-Est Europene
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 1996
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: V; anul 1996; subtitlu: Buletin al Institutului de Studii Sud-Est Europene. Mentalitate şi politică
  • Paginaţia: 103-110
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  14 / 18   >  >|