Situaţia în secolul al XIX-lea a mănăstirilor închinate din Basarabia

Subiect: Pornind de la unele mărturii documentare în limba română, este prezentată o situaţie a mănăstirilor din Basarabia, de la anexarea rusă a provinciei din 1812, atunci când pe lângă arhiepiscopia Chişinăului funcţionau 12 mănăstiri şi 13 schituri mici şi relativ sărace cu excepţia Căprianei, până la secularizarea averilor mănăstirilor închinate care survine în 1873, la aproape zece ani după cea din Principatele Unite.
Limba de redactare: română
Secţiunea: Acte în limba română din Basarabia în secolul al XIX-lea
Vezi publicația: Sud-Estul şi Contextul European: SECE
Editura: Institutul de Studii Sud-Est Europene
Loc publicare: Bucureşti
Anul publicaţiei: 1997
Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: VIII; anul 1997; subtitlu: Buletin al Institutului de Studii Sud-Est Europene. Acte româneşti din Basarabia (sec. XIX). Sesiune ştiinţifică organizată de Institutul de Studii Sud-Est Europene, sub egida Comisiei de granturi a Academiei
Române, la 4 decembrie, 1996
Paginaţia: 25-32
Navigare în nr. revistă: |< < 4 / 8 > >|

Realizatori: ZUBCU, Angela (autor)
Descriptori: Basarabia (regiune geografică), Căpriana (mănăstire), RUSIA (stat modern), Saharna (mănăstire), limba română (limbă modernă), moşie (proprietate funciară), Gavriil Bănulescu-Bodoni (mitropolit al Moldovei), Condriţa (mănăstire), Dobruşa (mănăstire)