Un model comun de denumire a acţiunii a se mărita (şi a mărita) în limbile bulgară şi română

  • Subiect: Cercetarea comparativă a terminologiei nunţii în bulgară şi română arată, pe lângă diferenţe, aşteptate şi explicabile, şi o seamă de elemente comune – unităţi lexicale sau modele de denumire identice, atât pentru mesele şi obiectele rituale, cât şi pentru personajele principale. Paralelisme impresionante se observă în cadrul verbelor şi locuţiunilor verbale care denumesc acţiunea de „a se căsători”. Fiecare model din română îşi găseşte echivalent în bulgară - şi verbele, create din cuvântul „casă” (a se căsători/zadomjavam se) sau din „cap” (a se căpătui/glavjavam se), şi folosirea unei perechi, denumind acţiunea din punctul de vedere al bărbatului şi al femeii (a se însura, a se mărita/ženja se, omăžvam se) şi multe altele. Aici trebuie menţionată şi locuţiunea verbală „a se duce (a merge) după cineva cu sensul „a se mărita” şi cea legată de ea, „a da după cineva”, „a mărita”, modelul cărora îl regăsim şi în bulgară. Acest model comun, la care ne oprim aici, este rar pomenit în cercetările comparative. El reprezintă un stadiu mai arhaic în denumirile acţiunii „a se mărita” şi, respectiv, „a mărita”.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: IZVOARE ETNOLINGVISTICE ALE SUD-ESTULUI EUROPEAN (Comunicări prezentate la Simpozionul ştiinţific româno-bulgar, Bucureşti. 25 iunie 1998, organizat de dr. Zamfira Mihail)
  • Vezi publicația: Sud-Estul şi Contextul European
  • Editura: Institutul de Studii Sud-Est Europene
  • Loc publicare: Piatra Neamţ
  • Anul publicaţiei: 1998
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: IX; anul 1998; subtitlu: Buletin al Institutului de Studii Sud-Est Europene
  • Paginaţia: 23-30
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  4 / 17   >  >|