Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

România şi prima Conferinţă a Păcii - Haga, 1899

  • Subiect: Stat mic, aflat la confluenţa intereselor unor mari puteri, România avea nevoie de pace şi de stabilitate în sud-estul Europei la finalul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea. De aici şi poziţia sa pe plan internaţional, la Conferinţele Păcii de la Haga, la Uniunea interparlamentară şi în alte organisme sau asociaţii internaţionale. Dacă reprezentanţii săi s-au remarcat între cei ce militau activ pentru limitarea înarmărilor şi rezolvarea conflictelor pe cale paşnică, este tot atât de adevărat faptul că ei au stăruie în aceeaşi măsură pentru ca, în numele acestor nobile aspiraţii, să nu se creeze noi posibilităţi de intervenţie şi presiuni ale marilor puteri asupra statelor mici. Articolul examinează mai pe larg cum a fost susţinută poziţia României la Conferinţa de la Haga din 1899, propusă de ţarul Rusiei ca urmare a imposibilităţii ţării sale de a se menţine în cursa înarmărilor la acelaşi nivel ca Germania şi Franţa, care adoptaseră deja artileria cu tragere rapidă.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: ISTORIE MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ
  • Vezi publicația: Sud-Estul şi Contextul European: SECE
  • Editura: Institutul de Studii Sud-Est Europene
  • Loc publicare: Piatra Neamţ
  • Anul publicaţiei: 1998
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: IX; anul 1998; subtitlu: Buletin al Institutului de Studii Sud-Est Europene
  • Paginaţia: 141-148
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  16 / 17   >  >|