Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Les boyards Craioveşti, protecteurs du monachisme athonite post-byzantin

  • TITLU în română: Boierii Craioveşti, protectori ai monahismului athonit post-bizantin
  • Subiect: După cucerirea Constantinopolelui de către turci, tot Orientul creştin a avut de suferit. Aşezămintele monastice ale sud-estului european, printre care cele de la muntele Athos au reuşit să reziste vicisitudinilor timpurilor în mare măsură graţie sprijinului acordat de voievozii şi boierii din Ţara Românească. Mai mult de un secol, între a doua jumătate a secolului al XV-lea şi prima jumătate a secolului al XVI-lea, familia boierilor Craioveşti, cel mai de vază neam boieresc din Ţara Românească prin cele trei generaţii ale sale în linie masculină, au adus o contribuţie semnificativă în sprijinul monahismului oriental şi în special a celui athonit. Contribuţia Craioveştilor s-a concretizat în importante lucrări de construcţie şi reparaţie, în numeroase donaţii în bani şi în natură, în daruri de cărţi şi de obiecte de cult, care au făcut ca aceşti boieri să fie consideraţi la Muntele Athos drept ctitori şi binefăcători. Astfel, boierii Craioveşti de primă generaţie, cei patru fraţi Barbu, Pârvu, Radu şi Danciu, sunt fondatorii şi binefăcătorii mănăstirilor Xenophon, Sfântul Pavel şi Pantokrator. De neegalat a fost domnitorul Neagoe Basarab, care a fost considerat în epocă „marele ctitor al întregii Sfetagora”. Alţi succesori de marcă în binefacerile către Sfântul Munte, fără a mai atinge însă culmea reprezentată de Neagoe Basarab, sunt Preda Banul, Barbu II şi Barbu III Craiovescu.
  • Limba de redactare: franceză
  • Secţiunea: C. POST-BYZANTINA
  • Vezi publicația: Etudes Byzantines et Post-Byzantines
  • Editura: Editura Academiei Române
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2006
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: V; anul 2006
  • Paginaţia: 423-458
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  23 / 29   >  >|