Expoziţia Monumentele României 1977–1989

  • Subiect: Concepută ca o evaluare a stării fondului de monumente şi ansambluri de arhitectură la 1990, 13 ani după dispariţia D.M.I., D.M.M.I.A., D.P.C.N., expoziţia organizată de succesoarea acestora, D.M.A.S. I. şi comisiile zonale ale C.N.M.A.S. I., cu concursul Institutului de arhitectură Ion Mincu şi al Muzeului de istorie şi artă al Municipiului Bucureşti, s-a constituit într-un dramatic bilanţ al pierderilor de substanţă artistică şi istorică ce au jalonat dureros perioada investigată, în mod diferenţiat, dar cu atât mai semnificativ, pe întreg cuprinsul ţării. Rostul acestui bilanţ-rechizitoriu a fost multiplu: pe de o parte expoziţia s-a vrut a fi o percutantă „prise de conscience” asupra condiţiei precare a monumentelor, aceste mărturii materiale ale fiinţei istorice, lipsite de cea mai elementară legislaţie de protecţie, pe de alta, s-a dorit o ilustrare a necesităţii de orientare a activităţii şi fondurilor de restaurare spre punctele cele mai critice, semnalându-le totodată pe acestea, precum şi cauzele ce le-au generat, organismelor cu rol decizional şi administrativ în gestionarea fondului construit.
  • Limba de redactare: română; franceză; engleză
  • Secţiunea: Dosarele distrugerii
  • Vezi publicația: Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice: BCMI
  • Editura: Comisia Naţională al Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 1992
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: III; nr. în TOM: 2; anul 1992; Serie Nouă
  • Paginaţia: 9-34
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  3 / 16   >  >|