Pământul și poporul secuilor transilvăneni din punct de vedere natural, politic, statistic și istoric (1833) „Lucrarea lui Sheint nu este prima încercare de a descrie Ținutul Secuiesc. În secolul al XVIII-lea, au fost pregătite mai multe lucrări care și-au propus același scop.
Autorul a plasat cartea în genul cunoștințelor de stat, când pagina de titlu precizează cunoștințele despre țară și despre oameni, iar ca cunoștințe despre țară, el enumerează acele articole în cuprins în care descrie condițiile geografice naturale, uneori asezonate cu constatări din geografia economică. A doua secțiune descrie împărțirea politică, adică seculară administrativă a zonei, bazată pe autori maghiari, în ordinea lui Udvarhely, Három-, Csík, Maros și Aranyos. Descrierea ruinelor din zonă este legată de acest capitol.
A doua parte a cărții descrie oamenii. În aceasta, după obiceiurile vremii, el îi caracterizează pe secui. Coexistența maghio-saxonă (germană) în Transilvania are o istorie de multe secole și nu întâmplător au apărut elemente ale imaginii negative a maghiarilor în opinia publică săsească încă din secolul al XVI-lea, în timp ce diligența, ordinea, etica muncii, iar virtuțile civice pașnice aparțineau sașilor, iar maghiarii erau barbari, antiartistici, flamboaiați, iubitori de libertate, epitetele războinice le aparțineau.”