Lucrarea de față este o ediție franceză a dialogului „Criton sau datoria cetățenului”, scris de filozoful grec Platon. Textul dialogului este scris în greaca antică, în dialectul attic, cu un studiu introductiv istoric și lingvistic și note în limba franceză. „Criton” este un dialog scris de Platon în secolul al IV-lea a. Chr., reprezentând dialogul dintre Socrate și prietenul său bogat Criton pe tema dreptății și a nedreptății. Cronologic, acesta are loc după procesul lui Socrate, care apare în Apărarea lui Socrate (cca 398 a. Chr.). Socrate a fost condamnat și i s-a dat opțiunea să plece în exil, dar acesta a preferat moartea. Executarea pedepsei cu moartea urma să se întâmple la revenirea unei corăbii trimise de atenieni la Delos, o ambasadă trimisă de atenieni pentru a aduce mulțumiri zeului Apollo. Cât timp dura această călătorie nu se putea aplica pedeapsa cu moartea la Atena. Între timp, Socrate este vizitat de bunul său prieten, Criton, care se oferă să ajute să-l scape. Urmează o discuție pe tema dreptății și a nedreptății care pornește de la visul lui Socrate, ascultarea de către Socrate a opiniilor celor din jur, despre cerințele sufletului și nevoile trupului și importanța ascultării legilor cetății (teoria contractului dintre cetate și cetățean). Platon (427 a. Chr - 347 a. Chr.) a fost un filozof antic, întemeietor al școlii de gândire platoniciene și fondator al Academiei din Atena. A fost unul din elevii filosofului Socrate, fiind și cel care a păstrat mai departe ideile celui din urmă, publicate în Dialogurile Socratice, una din principalele opere ale lui Platon. Criton face parte din cele 35 de dialoguri socratice.