Monografie arheologică ce prezintă rezultatele unei ample investigații arheologice de teren care s-a desfășurat pe parcursul a 21 de zile, realizată de un colectiv de cercetare format din cinci persoane care au acoperit o suprafață de cca 2700 ha, parcurgând pedestru cca 450 km, descoperindu-se 93 de noi obiective arheologice. S-a urmărit identificarea, cercetarea, interpretarea și integrarea unitară a unor realități de teren în contextul generic al conceptului de geografie istorică, ca și componentă de bază a peisajului cultural. Utilizarea metodelor și tehnicilor moderne, interdisciplinare, de investigație conferă substanță unei astfel de abordări. Lucrarea este structurată pe trei capitole mari, fiecare împărțită pe mai multe subcapitole, la care se adaugă mulțumirile, cuvânt înainte, prefața, argumentația și instruducerea, respectiv concluziile, un rezumat în limba engleză și o bibliografie selectivă. Capitolul unu, Caracteristicile fizico-geografice ale zonei Moșnița reprezintă cel mai extins capitol al cărții, fapt justificabil datorită raportului strâns dintre mediul geografic și locuirea umană. Plecând de la localizarea și limitele arealului investigat, se abordează apoi geomorfologia și relieful zonei Moșnița, cu depistarea unor aflorimente de fier și a unor izvoare feruginoase, în legătură cu depozitele sedimentare care conțin acest metal. Peisajul fizico-geografic al zonei Moșnița relevă aspecte deosebite, ca urmare a utilizării și suprapunerii hărților cadastrale vechi, începând cu cele habsburgice din sec. XVIII și până la imaginile satelitare actuale. Se surprind astfel toate modificările de relief, inclusiv cele datorate intervenției umane (edilitare, irigații, etc.) Iar împărțirea suprafeței investigate în patru sectoare a permis cunoașterea peisajului, precum și structura reliefului și hidrografiei inițiale (rețeaua hidrografică naturală în succesiunea epocilor istorice până în prezent). Peisajul se întregește cu aspectele legate de climă, floră, faună și tipurile de sol ale zonei. Concluzia arheologică vizează posibilitatea existenței, de-a lungul epocilor istorice, a unor așezări amplasate pe zone mai înalte, pe grinduri și terase, cu terenuri agricole cu suprafață restrânsă și randament redus. Capitolul al doilea, Metode și tehnici de cercetare sistematică de teren vizând reconstituirea geografiei istorice a zonei Moșnița prezintă metodologia cercetării și conține unele aspecte care pot constitui modele pentru un anumit tip de investigație multidisciplinară, menită să permită abordarea integrală a obiectivului investigat, sub toate aspectele cercetării. Sunt prezentate succint etapele necesare investigării arheologice sistematice de teren, respectiv ale perieghezei: documentarea preliminară; analiza izvoarelor literare antice, a documentelor medievale și a literaturii moderne de specialitate (remarcabilă suprapunerea localizărilor din documentele medievale peste obiectivele arheologice medievale depistate); analiza cartografică; toponimică; utilizarea și interpretarea imaginilor satelitare; procesarea preliminară a datelor prin intermediul utilitarului Google Earth; legislația privind protecția patrimoniului arhitectural și a siturilor arheologice; utilizarea fotografiilor aeriene (ortofotogramelor). De asemeni, se prezintă metodele, tehnicile și tehnologiile de cercetare arheologică de teren, adaptate specificului zonei Moșnița Veche. Faza finală a acestei etape de cercetare o reprezintă procesarea materialului arheologic și întocmirea fișelor de sit standardizate. Insistăm asupra fișelor de sit: chiar dacă mai pot suferi unele amendamente, ele constituie la ora actuală un document - instrument de lucru amplu al sitului respectiv, conținând: istoricul cercetărilor, date geografice despre sit, date istorice despre sit, analiza materialului arheologic, fiecare compartiment defalcat la rândul său pe subpuncte. Se adaugă data perieghezei, autor periegheză și bibliografie. Ultimul capitol, Geografia istorică a zonei Moșnița din neolitic până la începutul epocii moderne abordează într-o manieră sintetizatoare succesiunea cronologică a obiectivelor, începând din preistorie (neolitic, eneolitic, epoca bronzului, prima epoca a fierului) și continuând cu descoperiri din a doua epocă a fierului; obiective arheologice databile în sec. II – IV d.Hr.; obiective arheologice databile în perioada migrațiilor, epoca medievală și descoperiri de la începutul epocii moderne. Materialul arheologic este prezentat și în anexele lucrării, unde materialul selectat, fotografiat și desenat este publicat într-un catalog.