Monografie istorică ce analizează relațiile comerciale ale Țării Românești cu Peninsula Balcanică în perioada cuprinsă între tratatul de la Adrianopole și Convenția de la Paris din anul 1858. Are două părți. Prima parte tratează exportul de mărfuri, fiind identificate 23 de categorii de mărfuri care ieșeau din Valahia și erau vândute în spațiul balcanic. Partea a doua tratează importul și cuprinde date despre 18 categorii de mărfuri. Studiul introductiv prezintă cadrul istoric general dar și informații importante despre vămi și taxele vamale, politica fiscală, drumurile comerciale, prețurile și sistemul monetar din această perioadă. La baza lucrării stau exclusiv date arhivistice, inedite, culese din diverse fonduri, îndeosebi din registrele vamale ale schelelor de la Dunăre, pentru anii cei mai reprezentativi în ceea ce privește comerțul exterior, și anume: 1834, 1840, 1850 și 1858. Textul este întregit de anexe, îndeosebi de tabele statistice, indicând atât volumul cât și valoarea mărfurilor, cu constatările și comentariile necesare pentru fiecare tip de marfă, pe anii menționați, informații rezultate din materialul arhivistic cercetat.