Volum monografic ce prezintă fortificațiile de pământ din epoca fierului, secolele V - III a. Chr, situate între Carpații Răsăriteni și Prut. Lucrarea reprezintă mai mult decât un repertoriu al fortificațiilor din epoca târzie a fierului situate pe înălțimi din zona Moldovei ci și o analiză a peisajului arheologic, a topografiei și descoperirilor din cadrul acestor situri arheologice.
Lucrarea este structurată pe nouă capitole completate de introducere, concluzii, bibliografie și anexe. Primul capitol, cel introductiv, definește tematica, metodologia și prezintă cadrul geografic studiat iar cel de-al doilea prezintă istoricul cercetărilor. Capitolul al treilea este unul din cele mai importante ale lucrării și prezintă un repertoriul al fortificațiilor de pământ construite pe înălțimi. Sunt prezentate date pentru 37 astfel de situri arheologice fiind precizate localitatea și toponimele, cercetările arheologice, localizarea geografică, descrierea situației arheologice, descrierea monumentului, stratigrafia, descoperirile și referințele bibliografice. Siturile arheologice au fost cercetate în teren de autor, multe dintre acestea fiind necunoscute sau puțin cunoscute până în acest moment. Capitolul al patrulea este dedicat peisajului arheologic fiind tratate subiecte precum distribuția spațială, relația dintre relief și vizibilitatea dintre fortificațiile ridicate pe înălțimi. Capitolul prezintă și o tipologie a acestor fortificații în funcție de relieful unde au fost construite. Capitolul al cincilea este dedicat morfologiei și sistemului defensiv fiind identificate aspecte tipologice generale în funcție de planul și dimensiunea fortificației, bastioane și intrări dar realizându-se și o radiografie a sistemului defensiv. Capitolul al șaselea analizează interiorul spațiului fortificat: organizarea spațiului, spațiul locuit și domestic și structurile de cult, datele provenind atât din cercetările de teren întreprinse de autor cât și din literatura arheologică de până în acest moment. Capitolul al șaptelea prezintă ocupațiile din interiorul spațiului domestic așa cum reies din cercetările arheologice din literatura de specialitate, ocupații care țin de procurarea hrănii, dar și de ceramică, țesut sau artizanat. Capitolul al optulea este dedicat schimburilor fiind abordate și legăturile comerciale dintre autohtoni și lumea celtică, scitică sau greacă. Capitolul al nouălea tratează tezaurele și depozitele descoperite în cadrul acestor fortificații. Lucrarea se încheie cu concluziile autorului care se leagă atât de cauza care a determinat construirea acestor fortificații, cauzele distrugerii și abandonului cât și despre populația care le-a construit. Textul este completat de bibliografie dar și o bogată ilustrație formată din fotografii și desene ale unor contexte și artefacte cât și planuri și reconstituiri ale fortificațiilor. Lucrarea a apărut în cadrul proiectului „At the Borders of the Great Steppe. Topography and Archaeology of Iron Age Hillforts from the Eastern Carpathian Area (5th - 3rd centuries BC).
