Lucrarea are un caracter monografic și urmărește să prezinte urmele materiale care demonstrează continuitatea daco-romană și etapele formării poporului român în evul mediu timpuriu. În prima parte a lucrării autorul prezintă un scurt istoric al cercetărilor și rezultatele cercetării a 1020 de obiective arheologice (așezări, necropole, tezaure, descoperiri izolate de morminte și monede) gruptate cronologic. În procesul formării poporului român autorul dinstinge mai multe etape. O primă etapă este cuprinsă între secolele V-VI, în care, pe teritoriul Moldovei evoluează cultura Costișa – Botoșana, Hansca, de esență romanică. A doua etapă este cuprinsă între mijlocul secolului al VI-lea și prima jumătate a secolului al VII-lea, reprezentată de cultura Suceava – Șipot – Botoșana, de origine slavică. A treia etapă este cuprinsă între mijlocul secolului al VII-lea și prima jumătate a secolului al VIII-lea în care se dezvoltă cultura numită Lozna, rezultată ca urmare a pătrunderii protobulgarilor. A patra etapă este cuprinsă între secolele VIII și prima jumătate a secolului al IX-lea când se dezvoltă cultura Suceava iar cea de-a cincea de cultura Dridu, între a doua jumătate a secolului al IX-lea și prima jumătate a secolului al X-lea. Autorul vorbește despre finalizarea procesului de formare a poporului român și a limbii române până la finele secolului al XI-lea. A doua parte a lucrării este un corpus sau un repertoriu al descoperirilor arheologice și numismatice din zona Moldovei din perioada secolelor V-XI p.Chr. Sunt identificate 776 de obiective arheologice cu unul sau mai multe puncte unde au fost descoperite vestigii din perioada cercetată. La fiecare obiectiv este indicată sursa de informație bibliografică și locul unde se află materialul arheologic descoperit. În final urmează un rezumat în limba franceză și șase hărți în care sunt cartate stațiunile arheologice cercetate.