Provenind dintr-o familie elenă din Hydra, cu studii universitare de medicină la Universitatea «Regele Otho I» din Atena (între anii 1846-1850), în specialitatea chirurgie obstetrică și susținând „con brio” doctoratul în medicină la Universitatea «Ludwig Maximilian» din München (1851), Aristide Serfioti pleacă în diaspora, în Moldova, unde își alege ca loc de profesie vocațională și domiciliul definitiv în comunitatea urbană Galați, unde se afla o numeroasă și puternică minoritate greacă naturalizată deja, în care, după 1853, se va integra pe deplin, la început cu statutul de sudit, dobândind, apoi din 1865, cetățenia română.
A depus o activitatea prodigioasă, mai întâi în calitate de medic militar între anii 1853-1868, ajungând la gradul de colonel în anul 1862, prin promovarea de către însuși primul Domnitor al României moderne, Alexandru Ioan I Cuza, funcționând aproape în același timp și ca medic de spital, ultimul din ele fiind „Elisabeta Doamna-Caritatea Gălățeană”.
A manifestat vederi largi, novatoare, asupra problemelor de igienă și salubritate ale populației localnice, îndeosebi cea pauperă, contribuind direct la asanarea cazurilor impuse de pericolul de: epidemii (holeră), regimul de carantină portuară, boli cronice, deficiențe în igiena și mentalitatea populației, lipsa de medicamente, lipsa de aparatură medicală și numărul mic de paturi pentru spital, făcând front comun alături de alți colegi de breaslă, influențând pozitiv activitatea autorităților administrative locale.
Dr. A. Serfioti a fost un om al epocii sale, gândind și acționând în spiritul ei. Alături de o profesie umanistă, liberală, recunoscut ca membru al unei elite intelectuale, el dispune financiar, își consolidează poziția socială, materială, și manifestă o atitudine progresistă, în consonanță cu mentalul generațiilor ce trăiau în „secolul naționalităților”.
Nu a activat în plan politic, nefiind afiliat niciunui partid, în schimb va fi integrat în fenomenul francmasonic național și european, participarea sa ca membru fondator (în anul 1865) al Lojii regulare „Discipolii lui Pytagora” din Galați, aflată sub obediența Le Grand Orient de France, Rite de Memphis, asigurându-i o ascensiune binemeritată până la gradul de maestru (18), atestată și de cele trei diplome datate 1865, 1868, 1869.
Doctorul Aristide Serfioti a dovedit o perfectă adaptare de veritabil homo europaeus – un etnic elen plecat în diaspora, care a devenit cetățean român, rămânând un coreligionar fidel creștin ortodox, ctitor de lăcaș bisericesc - monument istoric și de artă, un partizan declarat al modernizării societății (și a sistemului sanitar), un consecvent umanist și vrednic slujitor al Jurământului lui Hipocrate, un prosper proprietar de moșie, un filantrop generos în timpul vieții, care a menționat expres, în testament, un sprijin material consistent acordat pentru diverse instituții medicale și de învățământ din Galați, București și Atena, neuitând nici regula nescrisă din „lumea boierilor cu suflet” de a înzestra tinerele familii din satul Filești.
Studiul documentar, elaborat de doamna muzeograf Mariana-Delia Pohrib, reconstituie și reliefează un profil biografic încadrat într-un orizont social și profesional (medical), investigând - cu competență - un substanțial și dispersat material arhivistic, ocultând, deocamdată, valorificarea corespondenței private.
prof. univ. dr. Dan RÂPĂ-BUICLIU
În anul 1960, Ștefan Constantinide, arhivist principal în cadrul Serviciului Regional Galați al Arhivelor Statului, descoperea, cu ocazia unui control efectuat la Spitalul Municipal nr. 1 din Galați, actualul Spital de Psihiatrie „Elisabeta Doamna”, în subsolul clădirii administrative, un număr de 20 volume conținând documente referitoare la viața și activitatea doctorului Aristide Serfioti, precum și în legătură cu fondarea și întreținerea spitalului al cărui medic șef a fost o perioadă îndelungată.
Documentele care compun această colecție personală, aflată în prezent la Serviciul Județean Galați al Arhivelor Naționale, se disting prin varietate și importanță (acte de proprietate, autorizații de construcții, acte de donație, testamente, legate testamentare, precum și scrisori, rețete medicale, chitanțe, fotografii, fotocopii, cărți de vizită ș.a.).
Munca de documentare a presupus, printre altele, cercetarea unor fonduri arhivistice aflate în păstrare la Serviciul Județean Galați al Arhivelor Naționale, care au furnizat aproximativ 90% din documentele prezentate în lucrare. De asemenea, au fost întreprinse cercetările de rigoare la: Muzeul de Istorie Galați, Muzeul Național de Istorie a României, Biblioteca „V. A. Urechia” Galați, respectiv Biserica „Sfânta Treime” din cartierul Filești, Galați. La acestea s-au adăugat o serie de lucrări istoriografice, ale unor autori consacrați, referitoare la orașul Galați.
În mod evident, activitatea de documentare și cercetare a fost extinsă și la arhiva Spitalului de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” Galați (fostul Spital Municipal „Elisabeta Doamna” Galați).
Astfel, în a doua jumătate a anului 2003, am descoperit, în arhivele Spitalului de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” Galați, un volum de documente, datate în perioada 1631-1929, a cărui existență a fost adusă la cunoștința conducerii Serviciului Județean Galați al Arhivelor Naționale, care, la 21 octombrie, a dispus preluarea și integrarea acestuia în colecția „Dr. Aristide Serfioti (1828-1905)”, completând cele 20 de volume descoperite în anul 1960.
Modul de prezentare al volumului (copertele, cotorul din piele) ne duc la concluzia că acesta a fost constituit în aceeași perioadă cu celelalte 20 de volume și considerăm că este cel mai important din punct de vedere al conținutului documentar (cuprinde informații referitoare la moșia Filești–Calica, proprietate a doctorului Aristide Serfioti).
Volumul, preluat în 2003, numără 250 file și conține o serie de documente referitoare la moșia Filești-Calica, din anii 1631-1884, peste 50 la număr, o parte din acte fiind originale, altele sub formă de copii, contemporane sau ulterioare, precum și o serie de acte de vânzare-cumpărare ale unor proprietăți funciare, măsurători topometrice ale moșiei, acte de ipotecă și împrumut, chitanțe care făceau dovada plății ratelor, majoritatea plăților fiind făcute către Creditul Funciar Român.
În volum sunt prezente în special acte de proprietate referitoare la casa și moșia doctorului A. Serfioti, începând cu actul de veșnică vânzare încheiat la 20 septembrie 1862, prin care doctorul A. Serfioti cumpără de la urmașii doctorului A. Abegg, contra sumei de 1.130 de galbeni, casa situată în strada Mihai Vodă (Bravu), act adeverit de Consulatul Prusiei la Galați și autentificat de către Tribunalul Județului Covurlui – Secția I-a.
Planurile, în număr de patru, reprezintă părți structurale sau de ansamblu ale casei doctorului A. Serfioti, cât și schița hanului din Filești.
Printre documente se regăsesc șase fotografii reprezentând pe doctorul Aristide Serfioti la biroul de lucru, precum și fotografii ale casei doctorului, situată pe strada Mihai Bravu nr. 24, o fotografie făcută cu ocazia vizitei Principesei Elena la căminul „Amicele tinerelor fete” instalat în casa doctorului Serfioti, o fotografie panoramică a locului unde, de Ziua „Sfintei Troițe”, la moșia Filești – Calica se ținea bâlciul anual și o fotografie a hanului de la moșia Filești.
Prezentul studiu biografic, dublat de un album de documente, aduc în atenția publicului și transcrierea din româno-chirilică a unor documente inedite referitoare la moșia Filești – Calica, reproduse, atât în xerocopii, cât și în forma transcrisă, la Anexe.
Cum este și firesc, prezentarea activității medicale a doctorului Aristide Serfioti nu putea fi realizată decât în cadrul contextului general, profesional, social, economic și politic existent la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
Astfel, am considerat oportună prezentarea într-o formă succintă a datelor istorice și informațiilor inedite în legătură cu asociațiile profesionale și științifice ale medicilor gălățeni, cu atribuțiile și responsabilitățile agenților sanitari, spitalele și farmaciile gălățene, insistând în mod deosebit asupra Spitalului „Elisabeta Doamna – Caritatea Gălățeană”, consiliilor de igienă ale urbei și județului, instituțiilor caritabile de pe lângă spitale, salubrității și igienei publice, precum și o serie de date statistice în legătură cu bolile mai frecvente.
Studiul biografic își propune să aducă în atenția tuturor celor pasionați de istorie, și nu numai, o prezentare a contextului socio-economic al practicii și vieții medicale la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, constituind, totodată, un modest omagiu adus doctorului Aristide Serfioti, model uman, profesional și filantropic.
Mariana-Delia POHRIB
