Primul studiu istoric despre Mitropolia Proilaviei este publicat de Arhiereul Veniamin (Vasile) Pocitan în revista „Școala și Biserica” (1900), revistă condusă de profesorul de religie Dumitru Stănescu; va continua cercetările științifice asupra acestui subiect, rezultatul concretizându-se prin publicarea lor, în perioada anilor 1931-1933, sub titlurile generice, Istoria Mitropoliei Proilaviei (Brăilei) și Vechea Episcopie a Hotinului. Nu a fost singurul cercetător care s-a ocupat de acest subiect; putem aminti aici pe arhiereul Ghenadie Enăceanu, arhiereul Melchisedec Ștefănescu [primul Episcop al Episcopiei Dunării de Jos (1864-1879)], ÎPS dr. Casian Crăciun al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, ÎPS Gherasim Cristea al Râmnicului, prof. pr. Mircea Păcurariu, pr. Eugen Drăgoi, Nicolae Iorga, Ștefan Berechet, Iustin Ștefan Frățiman, Dumitru Russo, Petre Ș. Năsturel, Constantin C. Giurescu, Mădălina Catrinel Banciu, Ionel Cândea. Îndemnat de „o seamă de preoți și studenți în teologie, doritori de a cunoaște această chestiune”, arhiereul dr. Veniamin Pocitan adună într-un volum, sub titlul Istoria Mitropoliei Proilaviei (Brăilei) și a Vechii Episcopii a Hotinului, parte din textele publicate în revista Patriarhiei, „Biserica Ortodoxă Română”. Pentru o cât mai bună receptarea a textului, alcătuiește o hartă a Moldo-Vlahiei (sec. XV-XIX), consemnând teritoriile aflate sub autoritatea canonică a Mitropoliei Proilaviei și a Episcopiei Hotinului. Arhiereul dr. Veniamin Pocitan acordă o atenție deosebită înființării celor două eparhii, a jurisdicției administrativ-bisericești, a activității mitropoliților și episcopilor, precum și a situației politico-militare prin care au trecut Principatele dunărene în secolele XVII-XIX. De remarcat faptul că un teritoriu din orașul Galați și anume „valea din mahalaua Bădălan, despre malul Dunării”, făcea parte din Mitropolia Proilaviei. Un capitol aparte din excursul istoric este dedicat vieții, dar mai ales activității culturale a episcopului Amfilohie (1767-1780), „singurul episcop român cunoscut sub numele de Hotiniul”. Studiul de față, cu subtitlul Introducere, a fost considerat de autor o „broșură” care va fi „completă numai atunci când se vor publica actele și documentele referitoare la această Mitropolie – dacă se vor mai fi păstrând în arhivele Patriarhiei ecumenice de la Constantinopole și în arhivele rusești”. Cristian-Dragoș CĂLDĂRARU