Ștefan Stanciu a consacrat prezenta lucrare unor aspecte fundamentale ale istoriei Dunării, timp de aproape un veac, de la mijlocul secolului al XIX-lea la mijlocul veacului trecut. În atenția sa a stat Comisia Europeană a Dunării, constituită temporar de către Congresul de la Paris din 1856, dar, care în fapt și-a văzut existența repetat prelungită până în 1948 și de asemenea problema suveranității României asupra părții din fluviu - cea mai importantă, care trece prin teritoriile sale. Meritul principal al autorului este întemeierea sa pe bogata arhivă a Comisiei Europene a Dunării, pe care a utilizat-o masiv, în așa măsură încât lucrarea este construită aproape în exclusivitate pe materialele oferite de acest fond și pe alte surse documentare din arhivele din România. Relația dintre statul român și Comisia Europeană a Dunării - din care efectiv a făcut și el parte, în temeiul tratatului de la Berlin din 1/13 iulie 1878 - și problema afirmării și apărării suveranității sale asupra părții din fluviu care-i aparține au reprezentat subiectele pe care domnul Ștefan Stanciu le-a urmărit în lucrarea sa, în procesele lor evolutive, dar, mai trebuie adăugat, că prin lucrarea sa cititorul este pus în contact cu o problematică cu mult mai vastă referitoare la Dunăre, conținută în fondurile de arhivă cercetate și folosite benefic de autor. România și Comisia Europeană a Dunării. Diplomație. Suveranitate. Cooperare internațională cuprinde o Introducere, nouă capitole, Concluzii și o Bibliografie selectivă; de asemenea ilustrații și hărți în anexă. În Introducere se face de către autor și o prezentare istoriografică. Primele trei capitole sunt consacrate regimului Dunării până în 1878, acordându-se atenție și perioadei precedând Congresul de la Paris din 1856 și urmărindu-se activitatea Comisiei Europene a Dunării, poziția României față de problema Dunării și deciziile luate în 1878, în timpul Congresului de la Berlin, când România a devenit și ea membră a Comisiei Europene. Într-un alt capitol se tratează evoluția problemei Dunării și activitatea Comisiei Europene până la tratatul de la Londra din 1883. Un amplu capitol este consacrat perioadei 1883-1914. Următoarele capitole sunt dedicate perioadei interbelice și începutului celui de-al Doilea Război Mondial, în perioada interbelică România fiind una din cele patru membre ale Comisiei. Trebuie remarcat că în lucrare se are în vedere cu prioritate activitatea Comisiei Europene, dar și prezența României și necontenitele ei străduințe pentru apărarea drepturilor ei suverane și de asemenea, ansamblul problemelor legate de marele fluviu în perioadele analizate. Lucrarea abundă în informații legate de Dunăre, în bună parte inedite, ceea ce reprezintă un neîndoielnic merit. Dorința autorului de a nu lăsa nimic deoparte a dus și la includerea în unele părți a unor materiale colaterale referitoare la orașul Galați și traficul de mărfuri pe Dunărea Maritimă. România și Comisia Europeană a Dunării. Diplomație. Suveranitate. Cooperare internațională are marele merit de a fi adus în circuitul științific un număr remarcabil de informații inedite și de a fi monografia cea mai completă referitoare la activitatea Comisiei Europene a Dunării. În baza ei, avem o viziune nouă privind istoricul acestui important organism internațional și totodată a poziției României față de el, a demersurilor făcute de diplomația românească pentru recunoașterea deplinei suveranități. Lucrarea relevă un model de cooperare internațională care s-a derulat prin navigație peste nouă decenii pe sectorul maritim al Dunării în folosul tuturor comunităților umane interesate. Academician Dan BERINDEI Ediția a II-a a lucrării România și Comisia Europeană a Dunării. Diplomație. Suveranitate. Cooperare internațională, apare, după 12 ani de la prima ediție, la Editura Muzeului de Istorie Galați, iar editorul a intervenit la Anexele din volum făcând următoarele modificări și completări: Toate imaginile sunt reproduceri color. Valoarea acestei cărți este dată, în special, de izvoarele arhivistice inedite, dar și de interpretarea unei ample bibliografii apărută după Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (21 iulie 1774), bibliografie cu referire la libera circulație pe Dunăre. Lucrarea este completată de un indice de nume, un set de fotografii ale comisarilor Comisiei Europene a Dunării, precum și fotocopii a unor planuri și medalii. Cristian-Dragoș CĂLDĂRARU