Lucrarea prezintă monumentele arheologice din regiunea Muntenia. Sunt documentate siturile arheologice și descoperirile arheologice din toate perioadele istorice, din preistorie și până în evul mediu. De asemenea, lucrarea prezintă și colecțiile cu bunuri arheologice situate pe traseele turistice propuse. Capitolul „Privire spre trecutul îndepărtat" (Coup d'oeil vers le passé lointain) completează prima parte a cărții, demonstrând, pe baza cercetărilor arheologice realizate până în momentul realizării acestui studiu se poate observa o continuitate a habitatului și a societății umane în regiunea Muntenia încă din cele mai îndepărtate timpuri ale istoriei acestui spațiu. Capitolul "Bucureștii și împrejurimile sale" (Bucarest et ses environs) indică vizitarea monumentelor de arheologie și arhitectură ale capitalei și împrejurimilor acesteia. Obiectivele sunt numeroase, iar mai multe trasee turistice sunt propuse: Centrul orașului; Curtea Veche; Zona de sud a orașului; Spre nordul orașului și împrejurimile Bucureștiului. Al doilea itinerar București - Alexandria - Roșiori de Vede - Turnu Măgurele traversează regiunea sud-vestică a Câmpiei Munteniei. Sunt incluse centrele cu obiective arheologice, punctele turistice, muzeele de arheologie și de numismatică. Se oprește, în special, la siturile arheologice cu vestigii geto-dacice (Popești pe Argeș, Bragadiru, Albești, Peretu), la fortificațiile romane (Limes Transalutanus și Limes Alutanus) și la vechile castruri romane de la Urlu, Peretu, Băneasa, Putineiu; este de reținut importanța fortăreței de la Turnu Măgurele. Al treilea itinerar Turnu Măgurele - Zimnicea - Giurgiu - Oltenița - Călărași urmează cursul Dunării și include monumente arheologice din diferite epoci istorice. Astfel, sunt menționate: situl paleolitic de la Ciuperceni, situl neolitic de la Căscioarele; vestigii geto-dacice la Zimnicea, Mostiștea, Piscul Coconi, fortăreața medievală de la Giurgiu, fortăreața de la Frumoasa și satul medieval de la Coconi. Sunt menționate și rezultatele săpăturilor arheologice executate în paralel cu lucrările de restaurare asupra ansamblului de arhitectură de la Comana. Pe traseul spre Oltenița se menționează vestigiile neolitice descoperite la Căscioarele, precum și descoperirile săpăturilor executate la mănăstirea de la Călărași. Al patrulea itinerar Călărași - Slobozia - Brăila - Buzău parcurge estul și nord-estul Munteniei, unde se întâlnesc numeroase situri arheologice. Abătându-se de la drumul principal propus, se remarcă punctele de interes: situl arheologic de la Sărata-Monteoru (datând din epoca bronzului), castrul roman și termele de la Pietroasele, situl arheologic de la Năeni (habitatul și necropola din epoca bronzului), situl arheologic de la Cârlomănești și biserica de la Bradu. Al cincilea itinerar acoperă acoperă regiunea subcarpatică a Munteniei cu traseul Buzău - Ploiești - Sinaia - Doicești - Târgoviște, cu monumente arheologice și de arhitectură de o valoare remarcabilă: Budureasca, Drujna, Tinosu, Perșinari și ansamblul Curții Domnești din Târgoviște. Înainte de a intra în municipiul Ploiești, reședința județului Prahova, se va traversa Bucov unde au fost descoperite vestigii din secolele III și VIII-X, foarte elocvente pentru continuitatea și permanența habitatului autohton. De asemenea, merită menționat interesul pentru descoperirile obținute în urma săpăturilor efectuate la Slon (15 km nord de Drajna): o fortificație trapezoidală din secolul VIII, înlocuită în secolul următor de una din piatră. Itinerarul continuă cu Filipeștii de Târg și Filipeștii de Pădure unde se păstrează vestigiile rezidențelor Cantacuzine; la Doicești se vor găsi resturile vechii reședințe a lui Constantin Brâncoveanu. Ultimul itinerar, Târgoviște - Cetățeni - Rucăr - Câmpulung - Pitești - Curtea de Argeș traversează nordul Munteniei. Sunt prezentate descoperirile făcute la Cetățeni (din epoca geto-dacă și din Evul Mediu), precum și rezultatele obținute în urma săpăturilor executate asupra ansamblurilor de arhitectură ale curților princiare din Câmpulung și Curtea de Argeș. Sunt menționate și descrise castrurile romane situate pe vechiul Limes Transalutanus: Jidava, Purcăreni, Albota, Șușata de Jos, Izbășești și Urluieni. Se acordă o atenție specială castelului antic de pământ ridicat la Rucăr la nord de Cetățeni, precum și fortificației medievale de la Podu - Dâmbovița - Cetatea Oratia, în proximitatea Rucărului.