„Cartea se se prezintă ca un caleidoscop de abordări diverse ale creației românești, franceze și bilingve a lui Dumitru Tsepeneag și ar putea deveni un model analitic și instrument de lucru pentru toți cei interesați de scriitorii români de expresie franceză și nu numai. Este rezulatul unor cercetări individuale pe termen lung, adunând zece comunicări prezentate la diferite congrese, simpozioane și conferințe (Charlottetown, Canada, Paris, Franța, Caen, Franța, Viena, Austria).
După o privire de ansamblu asupra onirismului românesc analizat în raport cu alte curente europene ( L'Onirisme roumain et les Currents Littéraires Contemporains , p. 11-16) și o încercare de a poziționa pe Dumitru Tsepeneag pe latura românească sau franceză ( Écrivain roumain? Écrivain francophone? , p. 17-19) autorul analizează opera acestui scriitor bilingv din punctul de vedere al creației, scriere și traducere, chiar și autotraducere. Romanul Le Mot Sablier a generat studiul Sub semnul (pre-, re-)creării (p. 21-34), o chestionare a hiper- și inter-textualității de D. Tsepeneag. În „Living in the bad dream…” sau idiosincraziile traducătorului în alegerea echivalențelor în traducerea franceză a Maramureșului (p. 35-50) GeorgianaLungu-Badea suprapune textul românesc ( Maramureș ) și versiunea franceză ( Au pays) . de Maramureș ) produs de Alain Paruit pentru a surprinde chinurile creației și traducerii precum și relația care se stabilește între autor și traducătorul acestuia. Scrierea și traducerea experimentală (p. 51-71) este o grilă combinatorie/experimentală aplicată unor exemple preluate din romanele lui Dumitru Tsepeneag pentru a depista diferitele etape ale scrierii: determinismul, traducerea mentală și traducerea literaturii experienței. În încercarea de a dezlega conexiunile dintre om și limbajul uman, o atenție deosebită este acordată tuturor lucrărilor lui Tsepeneag în articolul Arhitectura procesuală a unei lucrări: teorizări, practici, interferențe (p. 73-92). Multiplele fațete ale lui D. Tsepeneag și călătoria literară către o scriere radicală a sinelui sunt analizate în Autoficțiune sau biografie ficționalizată (p. 93-110), articol care le începe pe celelalte două Gânduri de circumstanțe asupra bilingvismului sinelui. (p.111-115 ) și Scriere fragmentară, scriere rebelă (p. 117-122).” (Florian Pennanech)
