„Volumul, în fapt o teză de doctorat susținită la Sibiu, este rezultatul unor studii și cercetări monumental-patrimoniale de salvare demarate în secolul trecut, având drept obiectiv recenzarea a ceea ce disciplina etnografică denumește industrii populare, ilustrate de mori (cu roată orizontală sau cu ciutură, cu toată verticală), pive hidraulice, vâltori (șteze) și fierăstraie (joagăre) hidraulice. Au fost fișate peste 200 de asemenea unități situate pe principalele axe hidrografice ale județelui și pe afluenții acestora, respectiv Bârzava, Nera, Cerna, Timiș și sectorul românesc al Dunării (pe teritoriul județului menționat). Este prezentat materialului faptic constatat în teren prin analize de caz structurate pe bazinele hidrografice și pe categoriile tipologice enunțate. Aici s-a descoperit un fenomen interesant, desemnat de autor sub sintagma ,,inovații în tipare tradiționale”, adică adaptarea la structura tradițională a morilor, pivelor și joagărelor a unor inovații materiale și morfo funcționale menite să le confere durabilitate și eficiență mecanică sporită: apariția și răspândirea roților metalice la morile cu roată orizontală, sisteme de transmisie – amplificare cu cupluri de roți dințate și curele de transmisie, incluzând sisteme automate de pornire-oprire. Ele denotau, la data efectuării cercetărilor, o anume revigorare a domeniului cât și capacitatea inventivă a țăranilor bănățeni.”