Festivalul de muzică religioasă AGAPE – Ediția a V-a, 2011
(Constanţa Cristescu, muzicolog – 3 mai 2011)

Organizat de Centrul Cultural Bucovina prin Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, având ca inițiator și coordonator pe profesorul Pavel Blaj, FESTIVALUL DE MUZICĂ RELIGIOASĂ VOCAL-INSTRUMENTALĂ „AGAPE” cultivă an de an spiritul ecumenic și dialogul artistic veritabil în dezvoltarea culturii și artei religioase bucovinene. Dezideratul acestui festival este sugestiv exprimat în Psalmul 150 „Toată suflarea să-l laude pe Domnul” și se reflectă cu prisosință în oferta artistică a formațiilor participante.

Ediția a V-a, care a avut loc la Suceava în după-amiaza zilei de 1 Mai, ziua internațională a muncii, a adus o pioasă ofrandă muzicală pascală Dumnezeirii. Într-o atmosferă de echilibru, sobrietate și comuniune spiritual-artistică impusă de distinsul prezentator al programului, profesor Pavel Blaj, fiecare formație artistică reprezentantă a unei biserici ori cult din județul Suceava a evoluat pe scenă, etalând un repertoriu de bună calitate artistică, apartenent preponderent culturii muzicale universale.

Se impune să menționez participanții la programul concertistic al celei de-a V-a ediții a Festivalului Agape: Formația instrumental-vocală „Păstorașii” a Bisericii Adventiste din Todirești-Soloneț îndrumată de pastorul și dirijorul Gavril Beniamin, Corul reunit „Bucovina” al Bisericii Baptiste din Vicov, Rădăuți și Bivolărie sub oblăduirea pastorului Dan Boingeanu și a dirijorului Petrică Moisiuc, acompaniat la orgă electrică de David Croitor, Corul mixt al Bisericii BETEL din Burdujeni-Suceava, păstorit de Vasile Harasimiuc și dirijat de entuziastul muzician Petrică Moisiuc, rapsodul Ghiță Bujoreanu de la Biserica Ortodoxă „Oastea Domnului” din Corocăiești, Grupul vocal-bărbătesc al Bisericii Penticostale din Sfântul Ilie îndrumat de pastorul Constantin Șerban și dirijat de Mihai Polocoșer și Grupul vocal-instrumental al Bisericii Penticostale Sfântul Andrei din Suceava, dirijat de Ionel Roșioru, sub păstorirea lui Nicolae Grămesc.

Formația Păstorașii	Fanfara-Păstorașii	Corul BUCOVINA	Grup vocal Biserica Sf. Andrei (SV)
Corul BETEL	Duet flaute	Denisa Seseerman	Recitatoare

Programul muzical a fost foarte diversificat stilistic și genuistic, realizând o sinteză stilistică a mai multor secole de muzică, pornind cu barocul german și clasicismul englez trecând prin romantism și prin școlile naționale până în contemporaneitatea cântecului popular și a creației cvasifolck religioase românești, a spiritual songului de proveniență americană, a folkului și a spiritual rockului clasicizat, echilibrat, reflectând particularitățile repertoriale și orientarea stilistică a fiecărui cult în parte. Dincolo de varietatea repertorială care a configurat un program foarte mozaicat, am avut satisfacția contactului cu muzici de înaltă calitate artistică, ziditoare, interpretate de oameni talentați, bine instruiți muzical și entuziaști, care și-au exprimat sentimentele religioase cu noblețe prin intermediul actului artistic autentic, responsabil.

Am ascultat cu deosebit interes formațiile instrumentale ale ansamblului adventist „Păstorașii”, bine echilibrate sonor printr-un bun dialog al dirijorului cu instrumentiștii, întreținut de comuniunea artistică a studioșilor interpreți. Formația de blockflöte a interpretat variațiunile coralice Iisuse prea bun de J. S. Bach și În Domnul pun nădejdea de George William Waren, fanfara a interpretat piesa Trâmbițe sunați de Henry Purcell, iar un duet de flaute a însuflețit piesa lui Antonin Dvorak intitulată Dacă plâng ochii mei. Piesa Simon din Cirene, compoziție a Andrei Bărbulescu pe textul Laviniei Marinescu a beneficiat de interpretarea plină de candoare a tinerei Denisa Seseerman acompaniată prin negativ de o formație de muzică ușoară alcătuită din chitară solo și bas, oboi și orgă electrică. Prestația muzicală a ansamblului „Păstorașii” a fost combinată cu recitări poetice inspirate.

Corul baptist „Bucovina” a interpretat cu acuratețe armonică, omogenitate vocală și sobrietate, acompaniat de orgă, în stilul spiritual songului, piesele Miel ceresc, Un nume scump și Cântecul Învierii. În același spirit al cântecului spiritual de influență americană, Corul mixt al Bisericii Creștine după Evanghelie din Burdujeni a interpretat piesele: Vino și vezi, Te înalță suflete și Vino azi.

Contrast stilistic în program a creat rapsodul „Oastei Domnului”, Ghiță Bujoreanu de la Biserica din Corocăiești. Îmbinând recitarea unor versuri cutremurătoare din poezia martirului Traian Dorz cu cântecul de inspirație populară și urbană de formă strofică cu refren, într-o interpretare cvasicoralică românească, Ghiță Bujoreanu a captivat publicul prin sinceritatea expresiei suferinței incifrată în cântecul său și a bucuriei înlăcrimate a Învierii.

Grupul vocal-instrumental al Bisericii Penticostale Sfântul Andrei din Suceava a realizat un reușit moment de spiritual rock prin piesele La cruce îngenunchez de Peter Gagnon, El e înălțat, Împăratul divin de Twila Paris și Știu că Iisus m-a salvat de Hillsongs. O inspirată invitație la cântul colectiv a reunit toată sala în interpretarea binecunoscutului imn ortodox al Învierii Hristos a înviat, cu acompaniament instrumental. Evident, acompaniamentul a conferit melodiei modale de tradiție bizantină o culoare tonală, care nu a umbrit însă plăcerea cântului pascal în comuniune spirituală interconfesională.

Concertul a fost încheiat strălucit de grupul vocal bărbătesc al Bisericii Penticostale din Sfântul Ilie, care a interpretat, în vibrațiile timbrate și echilibrate ale vocilor grave, trei piese aparținând unor culturi și stiluri diferite: Hristos a înviat de Franz Schubert, Voi cânta de dragostea lui Iisus – piesă cu caracter de marș funebru – și 2000 de ani în urmă de Ilie Mandici.

În ansamblu, formațiile artistice vocale au fost bine pregătite, cu vocile bine lucrate, omogenizate și organic integrate în ansamblu. Toate au fost curate armonic și precise în atacuri. Ceea ce le-a lipsit este dinamica, menită să evidențieze conținutul ideatic și expresiv al textelor prelucrate muzical. Aceeași problemă se ridică și în cazul formațiilor instrumentale: lipsa unei interpretări nuanțate. Această deficiență expresivă sesizată în interpretarea muzicală generală va fi, cu siguranță, remediată în viitor de talentații și pasionații dirijori și muzicieni ai formațiilor, preocupați de ridicarea continuă a nivelului calitativ al cântului închinat Domnului.

Festivalul Agape a fost un succes în privința calității artistice a repertoriului și a interpretării, înscriindu-se în spiritul bucovinean al dialogului cultural interconfesional și interetnic. Îmi exprim speranța că edițiile viitoare vor beneficia de o participare artistică mai masivă și de o formă de desfășurare care să stimuleze pe plan artistic spiritul competitiv, zămislitor de artă și de cultură românească.


* Foto: Sorin Bălăceanu și Fio Tz.