Constanţa CRISTESCU, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
MUZICA ȘI MUZICIENII CETĂȚII
(Constanţa Cristescu, muzicolog – 15 iulie 2011)
coperta cărții Neobositul muzicolog Constantin Catrina a publicat recent o nouă carte dedicată unor segmente de istorie a muzicii brașovene. Titlul cărții apărută la Râmnicu-Vâlcea în 2010 la Editura Fântâna lui Manole este, de altfel sugestiv: Muzica și muzicienii Cetății. Pentru el, „apariția unei cărți înseamnă o sărbătoare a spiritului”, „o înnoire sufletească, un gest scris cu responsabilitate”, deasemenea „curajul neîngrădit al autorului de a ieși în public...” (p.5)

După cum mărturisește însuși autorul, volumul „adună /.../ între coperțile sale, în secvențe tematice adecvate, 19 studii, eseuri și articole, recenzii de carte și confesiuni publicate între anii 1969-2008”, reflectând aproape cinci decenii de activitate de investigații legate de trecutul și prezentul muzicii românești, majoritatea dedicate spațiului cultural și artistic transilvan, în care Brașovul deține un loc special.

Primul capitol este dedicat activității muzicale brașovene a lui Ciprian Porumbescu, a lui Timotei Popovici și a dirijorului și compozitorului Norbert Petri.

Capitolul al doilea reflectă momente biografice și pagini de istorie muzicală în corespondența, memoriile și documentele oficiale ale unor compozitori, muzicieni, oameni de cultură și instituții brașovene: George Dima, Paul Richter, George Ucenescu, Augustin Bena, Societatea Filarmonică din Brașov etc. Luăm cunoștință despre eforturi și sacrificii pentru înființarea și funcționarea unor instituții promotoare de cultură muzicală și apoi pentru întreținerea și asigurarea continuității activității muzicale în conjuncturi istorice diverse, surprinse până în contemporaneitate.

Capitolul al III-lea este închinat contactului lui George Enescu cu Brașovul, orașul de la poalele Tâmpei: activitatea sa concertistică la Brașov, relația sa cu Paul Richter și cu lumea brașoveană, distincții acordate de brașoveni Maestrului.

Capitolul IV, intitulat „Dialoguri și confesiuni”, cuprinde interviuri ale lui Constantin Catrina cu personalități ale vieții muzicale brașovene contemporane: profesoara și dirijoarea Elena Cricoveanu, regizoarea Carmen Dobrescu, organista Lidia Sumnevici, compozitoarea Ana Szilagyi. Ele dezvăluie personalități, concepții despre artă, muzică și muzicieni, stiluri muzicale, stiluri de muncă și de viață, reflecții despre societate.

Capitolul V, „Despre unele cărți cu... și fără dedicație”, cuprinde importante informații despre performanțele editoriale ce dezvăluie cititorilor pagini din tainele istoriei muzicale ale Brașovului. Astfel este monografia dedicată de Adolf Hartmut Gartner lui Victor Bickerich, organist, pedagog, dirijor și muzicolog născut în Polonia la finele secolului al XIX-lea și stabilit la Brașov, unde a activat până în anul 1964, finele vieții. Datele cuprinse în monografia publicată la München în 1997 au fost îmbogățite de Constantin Catrina cu datele cuprinse în fișele sale de investigație biografică, conturând portretul muzicianului printr-un sistematic comentariu tematic. Astfel aflăm despre Victor Bickerich dirijorul, despre colaborarea lui George Enescu cu Corul Bach din Brașov, despre zile și săptămâni închinate muzicii românești la Brașov, despre comemorarea lui George Enescu la Brașov cu prilejul deschiderii la București, în 4 septembrie 1958, a primului Festival și Concurs Internațional de Interpretare „George Enescu”, integrala sonatelor pentru pian de Beethoven, corespondența cu George Breazul, impresii ale unor muzicieni despre Victor Bickerich.

Comemorarea dirijorului Dinu Niculescu la centenarul nașterii (2009) constituie un segment de suflet, ca de altfel și omagiul adus savantului Vasile Tomescu la apariția unei noi cărți fundamentale de muzicologie în anul 2006: Muzica secolului luminilor în spațiul spiritual românesc, București, Editura Muzicală.

În finalul cărții, Gheorghe Deaconu a realizat cuprinzător, sistematic și nuanțat portretul profesional al muzicologului Constantin Catrina: „om de renaștere” erudit, „una dintre frunțile luminate ale Brașovului”(p.230) cu o viziune retrospectivă și de perspectivă clară, în același timp clasicizantă și modernă, cu o scriitură dominată de simplitate și limpezime, densitate, sobrietate și economicitate, coerență și pragmatism științific veritabil. Imaginea lui Constantin Catrina se conturează la finele celui de-al șaptelea deceniu de viață a fi a unui mare „umanist modern” (p.229), înzestrat cu har de om de știință și de pedagog ce transmite cititorului dragostea nestăvilită pentru cunoaștere, pentru muzică și cultură și, în mod special, dragostea sa pentru Brașov, acea mare Cetate a muzicii pe care o slujește în calitate de om al cetății și muzicolog.

Copyright: cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2011