Constanţa CRISTESCU, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ PE PLAIURILE DORNELOR
(Constanţa Cristescu, muzicolog – 30 decembrie 2012)
Pe cei care au prins obiceiurile de iarnă săvârșindu-se la casa fiecărui goaspodar, practicarea acestora actualmente în cadrul organizat al unor festivaluri sau manifestări comunitare colective poate să-i nedumerească. Schimbările intervenite în viața culturală actuală au produs substanțiale mutații în receptarea datinilor și obiceiurilor comunitare, una dintre mutațiile reprezentative în săvârșirea obiceiurilor de colindat din Ajunul Crăciunului și al Anului Nou fiind practicarea lor în cadrul unor festivaluri locale, județene, naționale.

Obiceiurile renasc datorită spectaculozității lor, care atrage, mai ales în zonele turistice, vizitatori și clientelă turistică. În mare parte, vechile semnificații ale riturilor agrare augurale s-au pierdut, însă viețuitorii locurilor se pregătesc din timp cu tot arsenalul necesar săvârșirii obiceiurilor de iarnă, repetând în perioada postului Crăciunului repertoriul specific perioadei.

Am participat la câteva festivaluri de datini și obiceiuri de iarnă în zona Dornelor, agonisind cunoaștere, binețe, bucurie și satisfacția pe care ți-o oferă lucrul făcut bine cu plăcere, firesc, natural, împlinit până la capăt, așa cum se cuvine.

PANACI, Festivalul de colinde și obiceiuri de iarnă, Ediția a II-a, 27 decembrie

Primăria din Panaci a oferit localnicilor darul unei zile comunitare de sărbătoare, în care vrednicii colindători și urători ai comunei, dar și invitați din localitățile vecine și din Câmpulung au încântat oamenii cu programul de colinde, urături și obiceiuri augurale pentru Anul Nou, creând o atmonsferă de comuniune sufletească și artistică benefică și greu de uitat.

Un bogat program de colinde, poezii de urare, cântece de stea, cântece folk cu tematică diversă, prelucrări corale, oferite de copii și tineri au creat certitudinea că în Panaci este cine să păstreze datina și să o ducă mai departe.

În deschiderea manifestării, micuțele Teodora și Andreea Negrea au cântat cu clinchetul vocilor fragede ale vârstelor de 6 și 8 anișori colinda Bunăsara gazdî bunî. Micuțele vor fi cele care vor semăna in final publicul.

Le-a urmat corul școlii Generale din Panaci, apoi grupul folk „Crenguța de brad” al Școlii Generale din Șaru Dornei.

Apoi maturii Panaciului grupați într-un bun ansamblu folcloric autointitulat „Bujor de munte”, au împlinit colindatul adulților și obiceiurile agrare augurale ale noului an. Gospodarii îmbujorați, emanând sănătate și bună dispoziție au creat o atmosferă sărbătorească de neuitat, într-o explozie de spontaneitate, naturalețe și vervă artistică, derulând rând pe rând momentele din rânduiala datinii. Grupul de bărbați îmbrăcați în costumele tradiționale ale locului au cântat la unison două colinde și un cântec de stea, a urmat o capodoperă de Plugușor, iar apoi au jucat căluții, ursul, caprele, moșii, fascinând lumea cu farmecul, vitalitatea și forța pe care o emanau.
Sorcova (Panici)
Sorcova (Panici)
Colindători (Panici)
Colindători (Panici)
URSUL și MOȘII din Panici
URSUL și MOȘII din Panici

Un grup vocal psaltic din Câmpulung format din elevi și studenți, intitulat „Calofonia”, a readus publicul în atmosfera colindului de Crăciun, într-o prestație muzicală acurată armonic și sensibil dinamizată.

Ansamblul „Cetina Călimaniului” din Șaru Dornei, o vedetă a zonei Dornelor prin autenticitatea repertoriului și a prestațiilor artistice, a încheiat cu succes festivalul datinilor de iarnă de la Panaci, într-un nou ciclu ritualic: trei colinde arhaice de Crăciun, jocul cerbului și al caprelor, jocul ursului, al moșului cu baba, jocul moșilor, de asemenea un joc de virtuozitate coregrafică al țiganului cu țiganca modernă. Acesta din urmă tinde să substituie jocul grotesc al țiganilor din vechime cu jocuri prin care țiganii tineri ai vremurilor noastre își etalează bogăția și personalitatea etnică.

Gazdă bună, primarul Vasile Cozan cu echipa sa, a răsplătit colindătorii cu sarmale, vin și cozonac.

A fost o zi reconfortantă, în care binețea localnicilor, ca și încărcătura semantică și frumusețea datinilor văzute împlinindu-se la ele acasă ca odinioară, în copilărie, a oferit tuturor participanților o imensă bucurie sufletească.

NEAGRA ȘAR, „Să ascultăm colindătorii și să pornim urătorii”, 28 decembrie

Autoritățile comunei Șaru Dornei au organizat la Căminul Cultural din Neagra Șar colindatul și uratul localnicilor de către copiii și tinerii comunei.

În sala de spectacole a Căminului Cultural, elegant amenajată, au colindat solistic, în stil folcloric și folk, acompaniate cu negative, câteva vedete locale, după care elevii Școlii Generale din Șaru Dornei au susținut un program de poezii, cântece și colinde, acompaniindu-se la chitare bine acordate și sincronizate. I-am reascultat pe talentații cântăreți din grupul folk „Crenguța de brad” cu aceeași plăcere ca și la Panaci.

Ansamblul „Cetina Călimaniului” și-a împlinit cu vervă și bucurie ritualul agrar augural și acasă, molipsind publicul de binețe, veselie, bună dispoziție și energie vitalizantă.
Colindători din Șaru Dornei
Colindători
din Șaru Dornei
Urător din Șaru Dornei
Urător
din Șaru Dornei
Jocul moșilor din Șaru Dornei
Jocul moșilor
din Șaru Dornei (1)
Jocul moșilor din Șaru Dornei
Jocul moșilor
din Șaru Dornei (2)

Și la Neagra Șar colindătorii au fost răsplătiți de gazdele generoase cu bucate alese.

Am plecat de la Neagra Șar cu sentimentul unei frumoase împliniri.


VATRA DORNEI, Festivalul „Porniți Plugul feți frumoși” ediția a XVII-a, 29 decembrie

Pe un ger de -16 grade celsius, centrul municipiului Vatra Dornei s-a umplut de lume curioasă să vadă demonstrațiile spectaculoase ale colindătorilor și urătorilor mascați care au împânzit stațiunea balneară de dimineață făcând promo prin vuietul instrumentelor și costumația provocatoare. Timp de patru ore s-au perindat în fața spectatorilor fascinați grupuri de colindători veniți din toată zona Dornelor și din județele vecine și prietene – Bistrița Năsăud, Botoșani, Neamț și Iași –, împlinindu-și ritualul din tradiția localității pe care o reprezintă.

Organizatorul Festivalului este Primăria Municipiului Vatra Dornei în colaborare cu Fundația culturală „Dorna Dorului” din Vatra Dornei, inițiatorul de fapt al festivalului aflat la cea de-a XVII-a ediție.

Participanții
la această ediție au fost: Buciumașii de la Mănăstirea Humorului, Ansamblul folcloric „Dorna Dorului” Vatra Dornei, Ansamblul folcloric „Poienița” Poiana Ștampei, Ansamblul folcloric „Plaiurile Dornelor” al Clubului Copiilor și Elevilor Vatra Dornei, Grupul Folcloric „Codrulețul” Vorona (BT), Grupul de colindători ai Casei de Cultură „Ion Creangă” Târgu Neamț (NT), Grupul de colindători și urători din Miroslăvești (IS), Grupul de colindători ai Ansamblului folcloric „Măgura Șieului” din Șieu (BN), Grupul folcloric „Floare de colț” din Rodna (BN), Grupul folcloric „Cetina Călimaniului” din Șaru Dornei, Grupul de urători din Broșteni, Grupul folcloric „Coșnencuța” din Coșna, Grupul de colindători și urători din Ostra, Grupul de urători ai Ansamblului folcloric „Bujorul de munte” din Panaci, Căluții din Hânțești, Grupul de colindători din Capu Codrului, com. Păltinoasa, Cerbul de la Costești (IS), Cerbul de la Balș (IS), Grupul de urători din Forăști și Fanfara Casei de Cultură „Platon Pardău” Vatra Dornei.

Festivalul obiceiurilor de iarnă din preajma Anului Nou din acest an s-a dovedit a fi împlinirea minunată a ritualului agrar augural anual în centrul municipiului Vatra Dornei, care se împlinea cândva, conform tradiției, în curtea fiecărui gospodar. Forma de festival amplifică structura colindatului și a uratului cu măști într-o formulă sintetică de etalare festivă contemporană a unor tradiții locale, prezentate prin formații instituționalizate.

Festivalul s-a desfășurat după o rânduială devenită tradițională, cu trâmbițași, călăreți, Moș Crăciun, „Anul vechi și Anul nou”, plugul tras de boi, apoi demonstrațiile în paradă a fiecărei formații participante în fața autorităților locale, a invitaților oficiali și a publicului.

Spectaculosul manifestării festivale nu a eclipsat caracterul ritualic al jocurilor mascaților, ci, din contra, l-a amplificat prin împlinirea etapelor colindatului tradițional de către fiecare grup folcloric. Prezentarea festivalului a fost realizată, ca în fiecare an, cu vervă și farmec de muzeografa drd. Minorica Dranca, directoarea Muzeului Etnografic din Vatra Dornei. La finele numărului, fiecare formație a fost răsplătită de gazdele municipale cu colaci și vin, deasemenea cu diploma de participare și trofeul festivalului, reprezentat de o veveriță simbolică sculptată în lemn, montată pe un soclu inscripționat cu coordonatele ediției festivalului dornean.

În acest an festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă de la Vatra Dornei a fost unul de excelență al zonei Dornelor, deoarece au participat foarte multe formații din localități dornene: Broșteni, Cotârgași, Coșna, Ostra, Panaci, Poiana Ștampei, Șaru Dornei și Vatra Dornei.

Urși din Broșteni
Urși din
Broșteni
Au impresionat grupurile de colindători prin repertoriul tradițional de colinde reactualizate din memoria bătrânilor, caprele frumos ornate cu jocul lor de virtuozitate, moșii foarte expresivi, jocul tradițional grotesc al țiganului și a țigăncii, al moșului și babei, al cerbului, căluților, mai puțin urșii costumați în substitute sintetice ale blanei de urs sau din blănuri de oaie întoarse deritualizați și palizi spectacular și dansul actual al țiganilor și al țigăncilor dezbrăcate înzorzonate cu salbe de bani și haine scumpe, performat pe melodii de joc al caprelor românești.

Un fenomen de interculturalitate și de refuncționalizare a unor personaje grotești în cadrul obiceiurilor de iarnă, trecându-se de la travestiul grotesc tradițional la etalarea portului și a bogăției actuale a romilor în cadrul unui joc de virtuozitate al tinerilor este prezent din ce în ce mai frecvent în obiceiurile de iarnă ale comunităților multietnice.

Ceea ce nu concordă cu tradiția este integrarea femeilor în grupurile de colindători mascați, pentru a îndeplini uneori jocul caprelor sau jocul moșilor. Sper că la edițiile viitoare, grupurile mascaților vor fi alcătuite numai din bărbați, așa cum sunt performate în tradiție.

Instantaneele foto și video ilustrează convingător reușita manifestării festivale din acest an.

Căiuți din Cotârgași
Căiuți
din Cotârgași
Capre din Șaru Ostra
Capre
din Ostra
Lovind din harabnic (Șaru Dornei)
Lovind din harabnic
(Șaru Dornei)
Mascați, capre, țigani, moșul și baba
Mascați, capre, țigani, moșul și baba
Urătură cu buhai (Ostra)
Urătură cu buhai (Ostra)
Urs din Coșna
Urs din Coșna

CIOCĂNEȘTI, Festivalul de datini și obiceiuri din străbuni, 30 Decembrie 2012

Moș Crăciun s-a întâlnit cu copiii comunei în Părculețul Copiilor, unde a împărțit daruri copiilor prezenți, apoi, pe scena instalată în fața pensiunii Melios s-a desfășurat programul de colinde și urături ale Ansamblului „Brăduțul” din Botoș, Ansamblului „Bistrița Aurie” din Ciocănești și al Grupului de copii al Școlii Generale Ciocănești.

Formațiile locale au cucerit prin spontaneitatea și firescul prezenței scenice, prin frumusețea și ingeniozitatea măștilor și nu în ultimă instanță, prin autenticitatea și calitatea repertoriului performat scenic, împlinind spectacular ritualurile augurale de Crăciun și cele agrare premergătoare Anului Nou.
Iată câteva instantanee:
Moși şi babe (Ciocăneşti)
Moși şi babe (Ciocăneşti)
Urs din Ciocăneşti
Urs din Ciocăneşti
Capre din Ciocăneşti
Capre din Ciocăneşti
Colindători din Botoş
Colindători din Botoş
Jocul caprelor (Ciocăneşti)
Jocul caprelor (Ciocăneşti)
Răsplata colindului
Răsplata colindului
Bunătăţi pentru colindători
Bunătăţi pentru colindători
Imagine din public
Imagine din public
Imagine din public
Imagine din public

Invitați de onoare ai Primăriei Ciocănești, organizatorul manifestării, au fost interpreții profesioniști Veta Biriș și Călin Brăteanu.
Veta Biriş
Veta Biriş
Călin Brăteanu
Călin Brăteanu
Călin Brăteanu
La joc
Hora
Hora

Pornirea jocului după ritualurile de colindat a revenit cântărețului bucovinean Călin Brăteanu. „Hora în jurul focului” a încheiat cu succes programul manifestărilor de la Ciocănești, fiind animată cu dezinvoltură, farmec și talent de Călin Brăteanu, harismaticul și pasionatul cântăreț de folclor care a cucerit cu zâmbetul lui fermecător, cu cântecul și jocul antrenant, toată suflarea.
Copyright: cIMeC 2012