COMORI DE SUFLET ROMÂNESC. FAZA ZONALĂ FĂLTICENI
(Constanța Cristescu, muzicolog – 10 aprilie 2013)

O nouă fază a concursului județean de interpretare a folclorului COMORI DE SUFLET ROMÂNESC, cea dedicată zonei Fălticeni, a avut loc în 7 aprilie 2013, la Căminul Cultural din Boroaia. Organizatorul manifestării a fost Centrul Cultural Bucovina prin Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale în colaborare, de data aceasta, cu Primăria Comunei Boroaia.

Din inițiativa Primăriei Comunei Boroaia, manifestarea a fost deschisă printr-un preambul muzical realizat de Fanfara din Boroaia cu repertoriu folcloric local de o veritabilă valoare patrimonială. Rolul fanfarei de a crea atmosferă în sala de concurs a fost împlinit cu succes, fiind răsplătită de public cu aplauze.

Atmosfera de emulație artistică și bunădispoziție fiind creată, au urmat programele pregătite de formațiile concurente, nu multe la număr, însă toate bine pregătite, aspirând spre locul care le permite să meargă mai departe, în faza finală. Le menționez: Grupul folcloric DOR DE FOLCLOR din Baia (Instructor Cociorvă Tudorița), Grupul vocal-instrumental CIUTURA din Băișești (Instructor prof. Ioan Ilica), Grupul folcloric STRĂJERII din Dolheștii Mici (Instructor Gheorghiță Ciocîrlan, coregraf Buleu Gică), Grupul vocal-instrumental FLORI DE MĂLIN din Mălini (Instructor Vasile Ungurean), Grupul folcloric al Casei de Cultură „Alexandru Arșinel” din Dolhasca (Instructor Nicolae Dobrotă, coregrafia Vasile Gavrilei), Grupul vocal FLORI DE MĂR din Rîșca (Instructor prof. Mihaela Grădinariu) și Grupul vocal PLAI DE DOR din Boroaia (Instructor prof. Victoria Parfenie).

Tarafurile, grupurile vocale, formațiile de joc și soliștii au dovedit o bună colaborare în etalarea unui repertoriu frumos și valoros prin autenticitate și calitate patrimonială, în cea mai mare parte a programelor. Grupurile vocale au fost la mare înălțime, dovedind coeziune și o bună omogenizare în cântarea la unison, emanând sentimentul cuceritor al plăcerii de a cânta. Tematica poetică a cântecelor lirice le-a amintit celor din sală de sensibilitatea și gingășia sufletească și de limbajului metaforic atât de expresiv al țăranilor din satul de odinioară, îndemnând la meditație asupra necesității stimulării emergenței poetice și muzicale a practicanților folclorului din zilele noastre. În tradiția folclorică, practicantul de folclor este în același timp compozitor și interpret, creând permanent, în timpul interpretării, variante noi, zămislitoare de noi și noi modele melodice, poetice și coregrafice, care asigură continuitate și perenitate stilistică, permițând o firească și permanentă actualizare a conținutului. Astăzi nu se mai întâmplă același lucru. Dacă în trecut un singur performer de folclor avea în repertoriu zeci de piese, actualmente cu greu își adună 3-4 piese, care deseori sunt contrafăcute. Din nefericire, creativitatea folclorică a scăzut simțitor în perioada comunistă și postcomunistă, inhibată fiind de așa-zișii corectori și compozitori de factură cultă angajați în activismul politic de masă, dar și datorită fascinației multiculturale și pseudoculturale media postrevoluționare care a acaparat piața artistică audio-vizuală.

Antrenarea iubitorilor de folclor în competiții artistice este stimulatoare în dezvoltarea interesului pentru acuratețea și îmbogățirea repertorială, pentru reactualizarea formelor de manifestare tradițională și pentru calitatea prestației artistice scenice în dialogul artistic zonal, interzonal, național și internațional. Concursul „Comori de suflet românesc” crează o solidă albie pentru promovarea modelelor cultural-artistice tradiționale pe piața contemporană atât de mozaicată și confuză sub aspect calitativ.

Jocurile etalate de unele formații au fost, prin ineditul melodic și coregrafic, modele reactualizate din negura uitării, provocatoare pentru noi investigații științifice de tezaurizare repertorială și noi demersuri interpretative. Soliștii vocali au convins publicul în privința calității vocilor, a talentului muzical și a potențialului expresiv în prestația scenică. Soliștii instrumentiști la tilincă și la fluier mare s-au detașat între interpreți prin virtuozitatea naturală și expresivitatea doinirii, dar și prin vigurozitatea ritmică în melodiile de joc. Micul povestitor al grupului de copii „Ciutura” din Băișești a fermecat publicul cu talentul povestirii și cu graiul local pitoresc.

Au fost, pe alocuri, și unele stângăcii tehnice și scenice, nepriceperi în alcătuirea programului de concurs, care se cer remediate în viitor. Nu insist asupra acestora întrucât ele vor fi analizate de specialiști cu fiecare formație în parte și închei cu impresia de ansamblu asupra manifestării. Am asistat la un spectacol-concurs pitoresc, plin de farmec și de învățăminte, reconfortant și ziditor sufletesc.

CIUTURA din Băișești	STRĂJERII din Dolheștii Mici	STRĂJERII din Dolheștii Mici
FLORI DE MĂLIN	Grup folcloric din Dolhasca	Grup folcloric din Dolhasca

[Foto col.CCPCT: Carmen Veronica Steiciuc]