 |
Cronica muzicală on-line  |
||||||||||||
|
COMORI DE SUFLET ROMÂNESC. FAZA ZONALĂ SUCEAVA
(Constanța Cristescu, muzicolog – 16 aprilie 2013)
Ultima fază zonală a concursului de interpretare a folclorului COMORI DE SUFLET ROMÂNESC, cea pe zona Suceava, a avut loc în 14 aprilie 2013 la Căminul Cultural din Soloneț. Organizatorul manifestării, Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din cadrul Centrului Cultural Bucovina, a avut ca partener Primăria Soloneț. Concurenții zonei Suceava au fost: Ansamblul de cântece și dansuri BUCOVINA al Școlii Populare de Arte „Ion Irimescu" din Suceava (Conducerea muzicală Petru Oloieru, coregrafia Alina Leonte, profesori de canto Valentina Tablan-Popescu și Elena Simionescu), Grupul vocal–instrumental MUGURELUL din Șcheia (Instructor: înv. Ioan Boghean), Ansamblul de cântece și dansuri ARCANUL din Pârteștii de Jos (Instructor: Constantin Olteanu, coregrafi: Contantin Bosancu și Constantin Sahlean), Grupul vocal ANCORA din Stroiești (Instructor: Rusu Toader), Formația de jocuri populare de perechi BRĂDULEȚUL din Todirești (Instructor: înv. Gheorghe Seserman), Ansamblul de cântece și dansuri PLAIURILE SOLONEȚULUI din Soloneț, comuna Todirești (Instructor: Ioan Popescu) și Formația de jocuri de perechi MUGURAȘII SOLONEȚULUI din Soloneț (Instructor: Valentin Vligea). Au mai concurat, ca restanțieri din alte zone ale județului, Grupul vocal-instrumental de copii SIMION FLOREA MARIAN din Ilișești (Instructor: Maria Scalco) pe zona Humor și Ansamblul de cântece și dansuri STĂMĂTEANCA din Fântânele (Instructor: Vasile Leontică și primarul Gheorghe Cornea) pe zona Fălticeni. 
Ilie Mereuță la tilincă Au excelat formațiile de copii, excelent îndrumate de învățători și profesori dăruiți, garantând continuitatea vieții folclorice pe meleagurile din care provin. Vocile fragede și cristaline s-au sincronizat minunat în unisonul melodic, etalând repertorii de o certă valoare patrimonială alături de melodii-șlagăr sau de texte-slogan, neinteresante în competiția repertorială și de evitat în viitor. Repertoriul tradițional de cântece folclorice este destul de bogat pentru ca iubitorii de folclor să nu apeleze la șlagăre contrafăcute ale unor vedete pentru competiții de folclor, ci să sondeze memoria bătrânilor ca să afle ce cântau ei cândva, în copilărie sau în tinerețe. În felul acesta își pot găsi ineditele repertoriale cu care să-și afirme identitatea culturală a satului, revitalizând un patrimoniu care a devenit istorie și care se poate pierde odată cu plecarea bătrânilor dintre noi. Unele formații au etalat jocurile pe generații, realizând un minunat caleidoscop cultural al satului lor cu firească și molipsitoare plăcere de joc, naturalețe și spontaneitate. Mai mult, de la mic la mare, de la copil până la bătrân, fiecare concurent s-a implicat cu o responsabilitate maximă în împlinirea programului artistic în care a fost implicat artistic. Chiuitul fetelor a binedispus publicul cu antrenul său, însă sărăcia strigăturilor și repetarea uneia singure ca un plictisitor refren la fiecare horă a nemulțumit juriul. Soliștii vocali au etalat voci frumoase și talent, piese bine alese și expresiv interpretate, iar soliștii instrumentiști s-au evidențiat prin virtuozitatea și frumusețea repertoriului abordat. Formațiile instrumentale au conferit un plus de pitoresc și autenticitate prestației scenice pe care au acompaniat-o, unele realizând și intervenții de sine stătătoare, în vederea etalării virtuozității și coeziunii de ansamblu. În fine, ca o impresie generală, putem afirma că participanții la această fază zonală au dezvăluit un mare potențial artistic, promițând, prin calitatea prestației artistice oferite publicului, să devină statornici și valoroși ambasadori ai folclorului local atât în județ, cât și pe plan național și internațional.
[Foto col.CCPCT: Carmen Veronica Steiciuc] | |||||||||||||
