Constanţa CRISTESCU, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME


Jubileul Corului Antifonia – 50 de ani de la înființare
(Constanța Cristescu, muzicolog – 16 iulie 2019)


În perioada 29-30 iunie, la Academia de Muzică „Gh.Dima” din Cluj-Napoca a avut loc o manifestare de suflet dedicată excelenței în arta corală contemporană: aniversarea a jumătate de secol de la înființarea corului academic ANTIFONIA, din inițiativa și sub bagheta Prof. univ. dr. Constantin Rîpă. Misiunea corului ANTIFONIA era și a rămas mereu aceeași: de a cânta muzica modernă și contemporană românească și universală.
«Astfel, corul a prezentat în mari concerte din marile festivaluri românești și ale Europei, peste 1000 de lucrări muzicale de peste circa 150 de compozitori români și universali, majoritatea în primă audiție. A câștigat 9 premii întâi la Festivalul Cântarea României (1977-1986) și 14 premii internaționale în concursuri prestigioase ca: Haga-Olanda (2 premii), Spittal-Drau Austria (2), Lindenholzhausen-Germania (2), Arezzo-Italia (1), Moddlesbourgh-Anglia (3), Neerpelt-Belgia (4).» (extras din INVITAȚIE, 23.06.2019, semnată de CONSTANTIN RÎPĂ – Președinte și Dirijor).

Corul Antifonia a colaborat direct cu cei mai mari compozitori din a doua jumătate a sec. al XX-lea, români și străini, unii dintre aceștia compunând piese dedicate acestui cor. Corul Antifonia a cântat în compania unor mari orchestre din România și din Europa, sub bagheta unor mari dirijori români și străini, fiind instruit întotdeauna de Dirijorul Constantin Rîpă. În fața și în culisele marilor împliniri ale corului Antifonia s-a aflat mereu cu dăruire, multă știință și iubire de muzică, Prof. univ. dr Constantin Rîpă. În anul 1984 Electrecordul a realizat primul și singurul disc dedicat integral Corului Antifonia, disc ce se constituie în document al excelenței în arta muzicii corale, ce se cere reediatat sub formă de CD pentru a deveni accesibil tuturor iubitorilor de azi ai muzicii. Ceea ce am enumerat aici este o schiță convingătoare a personalității artistice a Corului Antifonia și a dirijorului Constantin Rîpă, cel care l-a înființat și apoi l-a condus spre culmile universalității.

În cele ce urmează voi prezenta succint manifestările incluse în programul Jubileului Antifonia 50, ce s-au desfășurat la Cluj-Napoca, la Academia de Muzică „Gh. Dima” (abr. AMGD), pe parcursul a două zile, jubileu care a transmis tuturor un mesaj de mare actualitate: Corul Antifonia a slujit și va sluji cu abnegație muzica pe care puțini o înțeleg și o promovează, muzica modernă și contemporană, respectiv muzica de avangardă, ce va fi mereu muzica zilelor noastre, în toate vremurile.

În prima zi, sâmbătă, 29 iunie 2019, au fost programate două activități fundamentale de remember în spiritual Antifoniei.

Primul moment, impresionant și plin de amintiri de suflet, a fost „Sosirea și întâlnirea Antifoniștilor”, întâmpinați cu bucurie, cu cea mai bună cafea din lume – pentru că era oferită de PROFESORUL Constantin Rîpă -, și cu partiturile selectate pentru Concertul Antifoniei reunite de Dirijorul Constantin Rîpă și colaboratorii lui, organizatori ai Jubileului Antifoniei: conf. univ. dr. Mirela Mercean Țârc și lectorii univ. dr. Marina și Dorin Simionescu. Fiecare nou sosit se oprea prioritar în brațele PROFESORULUI, apoi afla PROGRAMUL în care trebuia să se integreze, își bea cafeaua iubirii și mergea la masa cu partituri să-și ia repertoriul de concert pe care trebuia să-l actualizeze.

După salutul de bun venit, Dirijorul Constantin Rîpă a făcut prezența generațiilor și a povestit cu farmec și nostalgie începuturile corului Antifonia, în anul 1969, când, asistent universitar fiind la Conservatorul de Muzică „Gh. Dima”, a avut inițiativa înființării unei formații corale de avangardă, profilată pe interpretarea creației muzicale contemporane. A rememorat piedici, adversități, victorii, eforturi, trudă și împliniri. A explicat antifoniștilor importanța și unicitatea acestui cor de cameră în peisajul coral românesc și internațional, insistând asupra performanțelor Antifoniei în interpretarea unor partituri contemporane considerate de muzicieni reputați pe plan internațional a fi imposibil de interpretat, în primă audiție absolută, la un nivel artistic excepțional. După încheierea pledoariei convingătoare asupra unicității Antifoniei, Profesorul Constantin Rîpă a împărțit antifoniștilor două file, una cu o poezie proprie dedicată corului Antifonia, pe care l-a alintat prin sintagma «Antifonia mea», și alta, o Invitație ce conținea informațiile esențiale referitoare la înființarea corului, misiunea sa și performanțele Antifoniei pe parcursul deceniilor de activitate muzicală. Citez din textul Invitației: «Înființat în 1969 cu menirea de a cânta muzica modernă și contemporană românească și universală, timp de 50 de ani a rămas credincios acestei misiuni.» PROFESORUL s-a oprit apoi asupra unui paragraf concluziv, pe care, la insistența sa, l-au citit la unison toți antifoniștii prezenți în Sala de concert a Academiei de Muzică „Gh. Dima” și pe care îl citez: «Corul Antifonia a fost și rămâne corul cel mai performant din toate timpurile din România și între cele 10-15 coruri ale Europei.»

S-a vizionat apoi, cu emoție, filmul documentar intitulat Antifonia la 45 ani, o retrospectivă impresionantă, susținută de imagini documentare, a parcursului artistic al corului Antifonia, realizată de prof. Sorin Văcar, antifonist dăruit, pasionat și statornic în promovarea corului prin mijloacele actuale ale internetului: youtube și facebook. Filmul și pledoaria PROFESORULUI RÎPĂ au avut menirea de a răscoli amintirile antifoniștilor, pentru ca pe parcursul celor două zile de jubileu să-și amintească evenimente care să completeze, prin mărturiile lor, retrospectiva celor 50 de ani de activitate a Corului Antifonia.

După-amiază a fost Repetiția, unica repetiție a Antifoniei reunite sub bagheta dirijorului Constantin Rîpă pentru pregătirea Concertului aniversar. Am retrăit atunci în câteva ceasuri repetițiile studenției, în care Profesorul Rîpă clădea muzică împreună cu noi, descifrând tainele unor partituri criptice, inedite în notații, în configurații și efecte sonore. Ne cizela și omogeniza cu răbdare vocile, ne explica conținuturile unor muzici necunoscute pe care Antifonia trebuia să le exploreze și să le cânte în concerte, deseori în prime audiții absolute.

Evident, memoria școlii corale dobândită în anii studenției s-a reactivat repede odată cu spiritul de echipă al antifoniștilor, acel spirit artistic coagulant alimentat de dragostea lor de muzică, de dorul de a cânta din nou piese interpretate odinioară în concertele Antifoniei și de aspirația la o interpretare de calitate ca altădată. Toate la un loc au concentrat toată atenția antifoniștilor spre a reclădi, sub bagheta experimentată a Dirijorului Constantin Rîpă, cât mai bine, partiturile celor cinci piese selectate pentru concertul aniversar: Lioara (prelucrare de folclor), Sara pe deal (versuri de Mihai Eminescu) și Pax ades (versuri de Ovidiu) compuse de Constantin Rîpă, Chindia de Alexandru Pașcanu și Fuga geografică de Ernst Toch. Fiecare piesă își are propriul ethos și dificultățile tehnice care au trebuit rezolvate într-o singură repetiție. Entuziasmul antifoniștilor modelat și dirijat prin înțelepciunea Profesorului și Dirijorului Rîpă a dat roade și Concertul a fost pregătit.

Duminică, 30 iunie
, cea de a doua zi a Jubileului, au avut loc două manifestări, conform programului prestabilit: Simpozionul «Jubileu 50 de ani Antifonia» și Concertul aniversar.

Simpozionul
«Jubileu 50 de ani Antifonia» a fost structurat pe două părți.

Partea I –
Lucrări științifice, a reunit patru contribuții muzicologice, dintre care una dedicată izvoarelor folclorice de inspirație componistică conservate în fonduri manuscrise inedite, una dedicată creației contemporane la zi și două dedicate unor compoziții de referință mondială din repertoriul Antifoniei. Fără a intra în detalii de conținut – acestea vor putea fi citite după publicarea lucrărilor într-un volum -, menționez autorii și titlurile explicite în ordinea prezentării lucrărilor în simpozion: consultant artistic muzicolog dr. Constanța Cristescu – Cântecul vocal de joc din Bucovina istorică; conf. univ. dr. Ionică Pop – Antifonia între Ligeti, Xenakis, Zimmermann și mulți alții (eseu); conf. univ. dr. Mirela Țârc și conf. univ. dr. Ina Hudea – „Tânărul și moartea” de Constantin Rîpă – repere spectaculare; lector univ. dr. Marina Simionescu – Lucrări de referință mondială în repertoriul Antifoniei între 1994 și 1999 – In Cauda de Franco Donatoni.

Partea a II-a – Colocviu „Antifonia 50 – Retrospectivă” a reunit contribuțiile mai multor truditori: conf. univ. dr. Mirela Țârc, Prof. univ. dr. Constantin Rîpă, conf. univ. dr. Lucian Ghișa și antifoniștii.

Punctul de referință l-a constituit retrospectiva realizată de conf. univ. dr. Mirela Țârc, folosind pentru ilustrare un power point conceput ca o poveste a unui viteaz pornit să cucerească lumea muzicii pe un cal nărăvaș ce se numea «Muzica contemporană». Imagini sugestive de poveste au copertat etapele distincte delimitate de muzicologă în activitatea Antifoniei, transformând lucrarea științifică riguros construită într-o poveste plăcută și incitantă. Menționez, în cele ce urmează, etapizarea parcursului artistic al Antifoniei realizată de muzicologa clujeană, întrucât ele s-au constituit în repere ale reconstituirii memorialistice a activității corale a Antifoniei de către ceilalți vorbitori. Prima etapă – Acasă-Începuturile (1969-1978) prezintă eforturile de înființare a corului Antifonia de către asistentul universitar vizionar Constantin Rîpă și primele concerte, cucerirea publicului; urmează Etapa a II-a – Anii consacrării (1979-1982), când Antifonia a cucerit scenele festivalurilor corale europene, Etapa a III-a – Ascensiunea artistică (1982-1985), perioadă în care Antifonia a părăsit terenul competițional și s-a îndreptat către un alt pisc, acela al concertelor și Festivalurilor Internaționale. Etapa a IV-a – General pauze (1986-1989) este perioada comunistă a granițelor închise, cu frustrările pe care le-a produs. Etapa a V-a – Noi aripi. Spre culmi (1989-1999) este perioada în care Antifonia, descătușată de cenzura comunistă, a promovat în turneele din toată Europa, prin repertoriul abordat, muzica românească de tradiție bizantină și marile opusuri ale muzicii moderne și contemporane universale. Etapa a VI-a – Ascensiunea continuă – Noul Mileniu – un nou repertoriu, reprezintă ultima etapă din activitatea Antifoniei dedicată unor lucrări vocal-simfonice monumentale interpretate pe mari scene ale lumii, dar și pe scenele mai mari și mai mici ale țării. O perioadă concertistică de anvergură pe scene prestigioase ale lumii, după care s-a lăsat cortina. Acum Antifonia se odihnește, așteptând inițiativa unui (unei) antifonist universitar curajos care să preia bagheta dirijorală și responsabilitatea misiunii îndrăznețe și temerare de la PROFESORUL CONSTANTIN RÎPĂ și să o reactiveze prin noile generații de studenți, asigurându-i „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”.

În final de expozeu, muzicologa și antifonista Mirela Țârc conchide: „Dar cred că cea mai mare calitate a Antifoniei și a mentorului ei Constantin Rîpă a fost aceea de a crea legături umane vii, prietenii solide, încredere în forțele proprii, dragostea pentru cânt, și sentimentul apartenenței la o mare familie care iată se întâlnește din nou la Aniversarea Jubileului...”

Concertul aniversar a fost cel de-al doilea moment al celei de a doua zi a manifestărilor Jubileului Antifoniei, beneficiind de un public numeros, sala de concert a Academiei de Muzică „Gh. Dima” fiind plină.

Concertul a fost structurat pe trei momente artistice distincte, fiind precedat de momentul festiv al alocuțiunilor reprezentanților rectoratului AMGD, antifoniștilor organizatori ai Jubileului și ale unor invitați de suflet, colaboratori ai prof. univ. dr. Constantin Rîpă pe parcursul deceniilor de activitate corală a Antifoniei.

Primul moment din concert a constat într-un microspectacol de lieduri și poezie românească intitulat „Singurătate”, realizat de studenții anului I canto ai AMGD sub îndrumarea și în regia conf. univ dr. Ina Hudea. Spectacolul a redat în cânt, poezie, mimică, gestică, mișcare și efecte de lumini expresia spectrului afectiv divers și nuanțat al sentimentului singurătății, învăluit în aură de puritate și inocență. Programul a cuprins: Știi tu, bade, ce mi-ai spus... de Tiberiu Brediceanu în interpretarea Ameliei Tămaș, Eu pe deal, mândra pe vale de Tiberiu Bradiceanu în interpretarea lui Răzvan Jurcuța, Vai, bădiță, dragi ne-avem... de Tiberiu Brediceanu și poezia De ce-ai plecat? de Ion Minulescu intepretate de Ana Maria Ciurdărescu, Leagănă-te frunzuliță de Tiberiu Brediceanu, Flori albe de Sabin Drăgoi și poezia Îți mai aduci aminte plaja? de Lucian Blaga, interpretă Sonia Diugan, Trecut-au anii de Mihai Eminescu în interpretarea Mălinei Ungureșan, Din vise dragi, poeme de Sabin Pautza și poezia Singur de Marin Sorescu, interpretate de Titus Pop. Interpreții au fost acompaniați la pian cu discreție de Mathe Peter, an III pian principal.

Cel de-al doilea moment a oferit publicului și antifoniștilor bijuterii folclorice în interpretarea micilor rapsozi Octavia Anisie, Miruna Mandi, Eda Liți și Sofia Topan din „Incubatorul de folclor”, dar și a tinerilor Maria Fechete, Ioana Bucur, Andreea Coc, Dazana Ivașcu, Horațiu Haiduc și Iulia Maier, deasemenea a solistei mureșene Alexandra Vereș din grupul folcloric „Zestrea Ardealului”, ambele coordonate de lector univ. dr. Marina Simionescu și lector univ. dr. Dorin Simionescu. Am ascultat voci de îngerași talentați și plini de vervă, dar și voci mature curate și frumos timbrate ale unor tineri iubitori de cânt, pasionați de folclor, reuniți de distinșii dascăli universitari într-o veritabilă școală muzicală, profilată pe cultivarea tradiției folclorice.

După darul colacului ritual al înveșnicirii, conf. univ. dr. Ina Hudea a citit mesajul de rămas bun adresat de Profesorul Constantin Rîpă antioniștilor, pe care i-a numit „copiii lui dragi” și cărora le-a dăruit pe parcursul întregii sale vieți toată dragostea sa.

Cel de-al treilea moment și cel mai așteptat, a fost Recitalul Antifoniei reunite, ce a încununat Jubileul Antifoniei. Programul a cuprins cele cinci piese selectate de Dirijorul Constantin Rîpă din bogatul repertoriu al ANTIFONIEI, lucrate în singura repetiție programată. Repet titlurile în ordinea interpretării pieselor, întrucât structura programului este concepută ca o acumulare sonoră, ce pornește de la expresia lirică intensă a primelor două piese, trecând la dinamismul Chindiei, crescând densitatea sonoră prin forța perenă a mesajului poetic al anticului Ovidiu și încheind cu o cursă simbolică în jurul pământului printr-o fugă ritmică de mare efect: Lioara (prelucrare de folclor), Sara pe deal (versuri de Mihai Eminescu) – ambele compuse de Constantin Rîpă, Chindia de Alexandru Pașcanu, Pax ades (versuri de Publius Ovidius Naso) de Constantin Rîpă și Fuga geografică de Ernst Toch. Recitalul poate fi vizionat în filmul document realizat de prof. Sorin Văcar, film ce stă mărturie pentru calitatea interpretării Antifoniei reunite din reprezentanți ai generațiilor de antifoniști nostalgici, veniți de pretutindeni să-și omagieze profesorul și dirijorul după decenii de la terminarea studiilor universitare și să reactualizeze memoria corului în care au activat ca studenți, atât de drag lor, în care au explorat, ghidați de prof. univ. dr. Constantin Rîpă, lumea miraculoasă a muzicii contemporane, cu universul ei nemărginit.

Cine va viziona filmul Concertului Antifoniei reunite va putea constata solida școală corală dobândită de antifoniști în timpul studenției lor, astfel încât după decenii de la terminarea studiilor universitare au fost capabili să se integreze și să se omogenizeze minunat în ansamblu, cântând cu entuziasmul și cu prospețimea de odinioară un repertoriu de mare dificultate tehnică și de mare complexitate expresivă.

M-am numărat printre antifoniștii prezenți la Jubileul celor 50 de ani ai Antifoniei și nu pot decât să îmi exprim și prin intermediul acestor rânduri de cronică muzicală recunoștința nemărginită față de profesorul care mi-a oferit cândva o școală muzicologică și muzicală de excepție, atât în cadrul cursurilor și seminariilor de Teoria superioară a muzicii, cât și prin intermediul Corului ANTIFONIA. PROFESORUL CONSTANTIN RÎPĂ ni s-a oferit tuturor antifoniștilor ca model de muzician complet prin știință, îndrăzneală, perseverență, creativitate, spirit explorator și dragoste nețărmurită de muzică.


Copyright: cIMeC 2019