Renumita stațiune balneoclimaterică Vatra Dornei și-a încheiat anul cultural cu o nouă ediție a Festivalului datinilor de iarnă – ediția a XI-a -, ce a avut loc în 29 decembrie. Prea puțin și rău mediatizată de unele posturi de televiziune, manifestarea folclorică de excepție organizată de Primărie împreună cu Casa de Cultură, cu Muzeul Etnografic și cu colaboratorii lor din sate bucovinene și din zonele limitrofe sau mai îndepărtate, a captivat publicul prin calitatea programului oferit de formațiile participante.

Parada portului și a măștilor populare tradiționale de o veritabilă autenticitate, spectacolul jocurilor ritual-ceremoniale ale mascaților acompaniate de formații de muzicanți locali de mare valoare, colindele și urăturile ce îmbină ingenios arhaicul cu actualitatea, toate precedate de o prezentare etnografică de ținută, au țintuit spectatorii, făcându-i să uite timp de câteva ore de frig și de preocupările cotidiene. Remarcabilă este prestația muzicală, coregrafică și scenică a fiecărei echipe participante, reușind să realizeze în ansamblu o panoramă edificatoare a obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou din Bucovina și din zonele învecinate și mai îndepărtate, reprezentate: Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Năsăud, Maramureș.

Compararea portului, jocului și a melodiilor de joc ale mascaților a oferit imaginea unității în diversitate a tradițiilor și a repertoriilor etalate, precum și dovada inepuizabilei creativități folclorice în actualizarea permanentă a conținutului exprimat și comentat umoristic de actanți în plan imagistic, verbal, gestic, atitudinal și muzical.

Fiecare formație în parte și-a prezentat programul colindatului tradițional din sat la un nivel de înaltă ținută artistică, oferind privitorilor momente de neuitat. Jocul moșilor, al căluților și al ursului din Vorona (BT), colinda grupului din Ilva Mare, Capra bătrână din satul Oglinzi (com. Răucești, NT), colindatul și uratul celor din Vama sau din Pojorâta, multiplele capre de prin sate, Cerbul și Malanca de la Ruginoasa, Cerbul de la Costești, sunt doar câteva momente dintre multiplele spectacole ritual-artistice excepționale ce s-au desfășurat în fața ochilor și mi s-au fixat în memorie. Percuția tobelor, a harapnicelor, a clopoțeilor, a botului caprelor, a zurgălăilor de la căluți, a clopotelor pastorale de la brâul unor cete, a buhaiului și a altor recuzite sonore din dotarea grupurilor alegorice, au creat o ambianță sonoră de ritual sacral, a cărui spectaculozitate este multiplicată de jocul ritual în care se încing oamenii și animalele reprezentate prin măști, marcând trecerea cumpenei dintre ani într-o covârșitoare comuniune cosmică, plină de vigoare și bună dispoziție.

Festivalul „Porniți plugul, feți frumoși” comprimă, în frumusețea jocurilor tradiționale, ritualurile tradiției locale rurale de trecere într-un nou an civil și agrar într-un ritual sacral de mare densitate spirituală și artistică și de înaltă ținută culturală.

Sincretismul cinematografic al artelor tradiționale a oferit tuturor participanților un spectacol ce se cere reînnoit în noi și noi ediții la fel de frumoase și reușite, ce trebuie mediatizate din timp și mult mai intens și mai coerent decât s-a făcut până acum. De exemplu, eroarea impardonabilă a prezentatorului Știrilor de la orele 19 ale zilei de 29 decembrie la TVR1, aceea de a confunda un festival de datini folclorice cu un carnaval, pune încă odată sub semnul întrebării competența reporterilor trimiși pe teren, obligându-mă să sesizez lipsa din programele didactice ale facultăților de jurnalism a unor discipline de informare asupra culturii tradiționale folclorice. Chiar în Vatra Dornei, care în perioada sărbătorilor de iarnă este foarte populată de turiști și de învățăcei de diferite vârste aflați în vacanță, au fost plasate prea puține și prea modeste afișe de reclamă, umbrind oarecum, în acest fel, valoarea ieșită din comun a manifestării folclorice.

Pentru ca noua ediție a festivalului – a XII-a din anul 2009 – să fie un regal de talie internațională, sugerez organizatorilor să caute alte soluții de program mai avantajoase atât pentru formațiile participante cât și pentru public, scurtând timpul de așteptare pe traseul de paradă a momentului de spectacol ritual-artistic. Departajarea clară între momentul paradei portului popular și cel al spectacolului obiceiurilor ar favoriza antrenarea mai puțin solicitantă și mai eficientă, în festival, atât a artiștilor populari, cât și a publicului interesat, deoarece o bună parte din public nu poate vedea și demonstrația spectaculară a obiceiurilor rurale.

Enumăr formațiile participante la ediția a XI-a a festivalului dornean axat pe etalarea spectaculară a obiceiurilor de Crăciun și de Anul Nou, subliniind încă odată, valoarea patrimonială a tradițiilor expuse în fața publicului cu talent artistic, umor, demnitate și mândrie: Fanfara municipiului Vatra Dornei, Buciumașii din Gura Humorului, Călăreții lui Luca din Vatra Dornei, Copiii simbolizând anul 2008 și 2009 și Ansamblul folcloric „Dorna dorului” îndrumați de Dumitru Candrea, ansamblul „Brădulețul” din Dorna Arini, ansamblul „Plai Bucovinean” din Dorna Candrenilor, ansamblul „Poienița” din Poiana Stampei, ansamblul de copii „Plaiurile Dornelor” din Vatra Dornei, grupul „Bogdana” din Bogdănești, ansamblul „Cetina” din Vama, „Cerbul de la Corlata” din Drăgoești, ansamblul „Arcanul” din Fundu Moldovei, formația de datini din Ciocănești, Capra din Candreni, ansamblul „Piatra Străjii” din Pojorâta, ansamblul „Flori de sânziene” din Stroești, Grupul de colindători din Ruginoasa, grupul de colindători din Comănești, grupul „Coșnencuța” din Coșna, ansamblul „Dor străbun” din Bilca și colindătorii din Broșteni – toate din județul Suceava -, ansamblul „Brădulețul” din Vorona (BT), ansamblul „Miroslăvești” (IS), ansamblul „Maramureșul” din Vișeu (MM), „Banda lui Bujor” din Asău (BC), „Jocul caprei” din Borca (NT), ansamblul „Floarea soarelui” din Săveni (BT), ansamblul „Plaiurile Bârgăului” din Prundul Bârgăului (BN), ceata de colindători din Ilva Mare (BN) și „Cerbul” de la Costești (IS).

Cine a văzut spectacolul obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou din Vatra Dornei, cu siguranță că își dorește să revină pentru o nouă ediție, căci an de an, fiecare formație își actualizează tematica și recuzita, astfel încât ai mereu impresia că vezi ceva nou, deși multe dintre formațiile participante au onorat fiecare ediție a festivalului. Descinzând din vremuri imemoriale, tradițiile folclorice etalate în festival își dovedesc actualitatea și perenitatea, maleabilitatea și dinamismul, ținând pasul cu vremurile peste milenii.

Pe pagina de Internet audio.cimec.ro (Constanța CRISTESCU, arhiva de muzică tradițională), se pot asculta câteva instantanee înregistrate la ediția a X-a din 2007 a prestigiosului festival bucovinean de obiceiuri calendaristice: Jocul căluților, Jocul caprei și Țiganul cu țiganca, ultimele fiind personaje ce apar în folclor în ipostaze grotești, de magie pseudoterapeutică.