Gheorghe Ciobanu a rămas în memoria muzicologiei internaționale și românești prin contribuții fundamentale în paleografia bizantină, în istoriografia bizantină și în etnomuzicologie. Spații de interferență culturală și de interculturalitate deosebit de dificil de investigat erau asaltate de savantul român cu o nestăvilită curiozitate și sete de cunoaștere.

Ultimii ani de viață ai muzicologului, ce l-au țintuit la pat într-o paralizie necruțătoare, l-au lăsat neîmpăcat; aceasta pentru că dorea să mai termine o carte și nu putea. Este vorba de o antologie de folclor comparat, axat pe probleme de interculturalitate: 100 de melodii populare de circulație.

Avea cartea structurată într-o 100 de plicuri, fiecare plic conținând variantele unui tip melodic de circulație în toată zona balcanică și dincolo de ea, extrase din nebănuite surse documentare.

În vremea aceea nimeni nu-i înțelegea importanța demersului său temerar și nimeni nu-i lua în seamă povestea celor 100 de plicuri cu melodii de circulație în variante multiculturale.

După moartea sa, povestea celor 100 de melodii de circulație în variante poliglote a fost dată uitării.

A fost odată, ca niciodată, că de n-ar fi fost, nu aș fi povestit. Am povestit cu gândul că poate se va găsi un Făt-frumos etnomuzicolog sau vreo Cenușăreasă etnomuzicologă care să pornească în căutarea celor 100 de plicuri minunate, pentru a le publica.

Frumoasă întreprindere, frumoasă realizare ar fi, demnă de urmași veritabili în muzicologie ai lui Gheorghe Ciobanu!