Centrul de excelență al Academiei de Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca a publicat de curând în Editura Media Musica un mănunchi de 19 studii de etnomuzicologie elaborate de reputata profesoară universitară Ileana Szenik pe parcursul îndelungatei sale activități de cercetare, neînglobate în volumele monografice prestigioase bine cunoscute de specialiști. Pentru ediția retrospectivă, autoarea și-a actualizat unele lucrări, punându-le în concordanță cu rezultatele demersurilor sale etnomuzicologice ulterioare publicării în diverse reviste și anuare de specialitate sau comunicării în cadrul unor manifestări științifice; unele studii elaborate și publicate în limba maghiară au fost traduse pentru accesibilitate largă în rândul românilor.

Gruparea studiilor în volume este difuză atât sub aspectul problematicii abordate, cât și în privința cronologiei editoriale. Acesta este motivul pentru care prezentarea conținutului volumelor se face pe grupaje tematice.

Un prim grupaj de studii este centrat pe probleme de specificitate structurală românească și de evoluție la nivel morfologic și sintactic al unor genuri din folclorul românesc. În acest sens menționez: Structura de cvintă specifică în folclorul popular românesc; Structura ritmică în cântecul propriu-zis de stil modern și nou; Amplificarea strofei melodice în unele tipuri ale cântecului propriu-zis; Variația și improvizația în muzica populară; Melodii vocale de joc cu rânduri ample în folclorul românesc transilvănean; Observații referitoare la sistemele ritmice populare; Béla Bartók și unele probleme ale cercetării muzicii populare instrumentale; Pe marginea unor parodii de bocet.

Un alt grupaj de studii sunt dedicate elaborării unei metode de tipologie melodică a repertoriului folcloric cu un grad ridicat de generalitate și aplicarea ei în sistematizarea repertoriului aparținând unor genuri diferite.

În acest domeniu menționez: Tipologia melodică folclorică în lumina variabilității și stabilității; Tipologia melodică a colindelor; Tipuri melodice în bocetele maghiare din România. Asimilând în mod critic unele principii din cercetarea prealabilă, în care se integrează încercările de pionierat ale lui P. Járdányi și Paula Carp, experimentele metodologice ale grupului de etnomuzicologi ai generației de aur a etmonuzicologiei din Institutul de Etnografie și Folclor bucureștean, ale școlii etnomuzicologice maghiare de la Budapesta și din alte centre europene de acces, etnomuzicologa clujeană ce face parte, la rândul ei, din generația de aur a etnomuzicologiei românești, a elaborat și a testat cu succes un model metodologic de tipologie melodică, pe care l-a aplicat la sistematizarea repertoriului acumulat în Arhiva Academiei de Muzică clujeană și, în parte, a celui din Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj, cu care colaborează. Despre importanța și lacunele actuale ale clasificării tipologice muzicale, Ileana Szenik scrie: „Clasificarea tipologică este una dintre preocupările cu actualitate de prim ordin în cercetarea etnomuzicologică pe plan internațional. Rezultatele sunt apreciabile atât calitativ cât și cantitativ, dar necesită încă multe precizări și, mai ales, aducerea la numitor comun a principiilor și criteriilor, ele diferind în privința metodelor aplicate asupra muzicii diferitelor popoare. Această lacună îngreunează înaintarea în cercetarea comparată.” (vol.1, p.3)

În studiul intitulat sugestiv Tipologia melodică în lumina stabilității și variabilității sunt prezentate criteriile principale de tipologizare melodică, argumentând importanța și relevanța profilului melodic. Metodologia modelării profilului melodic la nivele diferite de adâncime este coroborată funcționalității entităților în cadrul strofei și al rândurilor melodice, precum și cu modelele de formă, un capitol fiind dedicat determinării modelelor formei libere închise.

Metoda tipologică propusă și perfecționată de Ileana Szenik i-a permis cercetătoarei să realizeze studii la nivele de mare adâncime în cadrul unor tipuri delimitate, cum este Combinația motivică în variantele unui tip de colindă, Trăsăturile muzicale ale țâpuriturilor din Oaș și particularitățile Melodiilor ritualului de înmormântare din ținutul Năsăudului. Aplicând consecvent metoda elaborată, Ilona Szenik a realizat remarcabile studii comparate asupra folclorului românesc și maghiar, precum și studii de interculturalitate, cum sunt cele dedicate folclorului ceangăilor din Moldova. Menționez în această direcție: Aspecte bilingve în bocetele din Câmpia Transilvaniei, Modele melodice muabile – vers și proză – în bocetele etniilor din Transilvania, Folclorizarea variantelor românești ale unui model melodic occidental, Înrudirile românești ale unei melodii din repertoriul ceangăilor din Moldova, Cântece românești de stil modern în repertoriul ceangăilor din Moldova.

Deși volumele publicate în condiții grafice de cea mai bună calitate nu epuizează contribuția publicistică și manuscrisă a distinsei etnomuzicologe clujene Ileana Szenik, valoarea lor este deosebită, oferind generațiilor actuale de muzicologi și muzicieni – compozitori și interpreți – din toată lumea, modele exemplare de analiză muzicală savantă, ce se cer urmate în vederea renașterii etnomuzicologiei românești și internaționale, prin reîntoarcerea din morbiditatea superficialității analitice promovată de asimilarea unor modele pseudoștiințifice europene și paneuropene actuale și a unor tendințe neștiințifice promovate de neaveniți în domeniul științei și al culturii.