Continuând seria interviurilor referitoare la predarea folclorului în învățământul universitar muzical solicitate personalităților cu funcții de cadre de conducere ale unor instiuții universitare muzicale sau de profesori de specialitate, publicăm interviul acordat de Domnul Profesor univ. dr. Ovidiu Papană de la Facultatea de Muzică a Universității de Vest Timișoara, titularul disciplinei folclor în această facultate, remarcabil specialist în domeniul organologiei populare.

Profesorul Ovidiu Papană are o colecție de instrumente muzicale populare unică în țară, pe care, din nefericire, nu o poate expune în condiții optime în expoziții muzeistice, pentru că nu are condiții de transport și finanțare adecvată. De fiecare dată când ne întâlnim la vreo manifestare științifică organizată de Facultatea de Muzică timișoreană, profesorul organolog îmi arată un nou instrument muzical popular achiziționat și mi-l descrie cu lux de amănunte, arătându-mi secretele tehnice ale funcționării.

De data aceasta mi-a răspuns solicitării cu operativitatea specialistului care știe să-și prețuiască domeniul didactic și de cercetare căruia i s-a dăruit din pasiune: folclorul românesc.

– Constantin Brăiloiu a creat disciplina de folclor în cadrul fostului „Conservator de Muzică și Artă Dramatică” din București printr-un memoriu adresat conducerii acestuia în anul 1931 și a început să o predea din anul 1932. Din acel an și până în zilele noastre, folclorul a fost o disciplină inclusă permanent în programele facultăților de muzică. Care este ponderea cursului de folclor în programele facultății, dată fiind restructurarea învățământului universitar pe mai multe nivele de pregătire?
– Relativ mică (un an de studiu de etnomuzicologie) dar acceptabilă pentru un învățământ redus la trei ani.

– Care este repartiția disciplinei pe ani de studiu în programa universitară a facultății?
– Anul întâi de studiu.

– În programele facultăților de muzică, la anumite secții, s-a predat și disciplina etnomuzicologie. Cum se regăsește acestă disciplină în programa Facultății de Muzică?
– Toate secțiile (inclusiv cele interpretative) au această disciplină la nivel informativ; în programele vechi, la secția de pedagogie era afectat un număr dublu de ore.

– Cum evaluați, d.p.d.v. calitativ, sistemul de învățământ actual, în comparație cu sistemul anterior restructurării prevăzut de Tratatul de la Bologna?
– Catastrofal în condițiile în care este aplicat în stilul „de mântuială” de tip românesc.

Trebuie să remarc faptul că în perioada în care generația numită „a optzeciștilor” a studiat folclorul în facultate, această disciplină se preda în anii de maturitate univesitară, anume în anul III și IV, când studentul era pregătit pentru a înțelege la un alt nivel problematica disciplinei. Receptarea folclorului și a metodologiei de analiză – transcriere – cercetare a acestuia necesită maturitate intelectuală și profesională, nu infantilismul actual de integrare europeană prin restructurarea disciplinelor fundamentale în favoarea unor surogate didactice. Modelarea programelor de învățământ este, în primul rând, o dovadă de maturitate și responsabilitate profesională a cadrelor didactice care le concep, indiferent de structurarea pe un nivel sau mai multe nivele de specializare a sistemului de învățământ.