D-na Lector univ. dr. Mădălina Rucsanda de la Facultatea de Muzică a Universității Transilvania din Brașov, universitate cu profil multidisciplinar, a avut amabilitatea de a răspunde operativ interviului referitor la predarea folclorului muzical în învățământul universitar, difuzat de subsemnata în toată țara.

Doamna Mădălina Rucsanda predă disciplina folclor la facultatea de muzică brașoveană începând din anul 2004; fișa personală publicată pe situl tinerei facultăți de muzică înființată după Revoluția de la 1989 dovedește o bogată activitate editorială, materializată prin volume dedicate folclorului obiceiurilor românilor publicate în editura universității brașovene, dar și studii și lucrări orientate spre găsirea unor soluții de valorificare profitabilă a folclorului în contemporaneitate.

Răspunsurile Domniei Sale completează cu noi opinii imaginea generală asupra calității sistemului de învățământ implementat de la Bologna comparativ cu cel românesc substituit și cu noi soluții de ajustare a programei didactice pe structura acestuia.

1. Constantin Brăiloiu a creat disciplina de folclor în cadrul fostului „Conservator de Muzică și Artă Dramatică" din București printr-un memoriu adresat conducerii acestuia în anul 1931 și a început să o predea din anul 1932. Din acel an și până în zilele noastre, folclorul a fost o disciplină inclusă permanent în programele facultăților de muzică. Care este ponderea cursului de folclor în programele facultății, dată fiind restructurarea învățământului universitar pe mai multe nivele de pregătire?

Conform standardelor ARACIS, disciplina Folclor muzical este disciplină obligatorie. Datorită restructurării învățământului universitar, cursul de folclor muzical a suferit o reducere a numărului de ore față de perioada când învățământul superior era organizat pe 4 sau chiar 5 ani. Astfel, la specializarea Pedagogie Muzicală se studiază în primii 2 ani, timp de 4 semestre, iar la specializarea Interpretare muzicală instrumente și canto se studiază în anul I, timp de 2 semestre. În scopul popularizării domeniului folclorului, am inițiat organizarea unui Simpozion științific cu participare internațională intitulat Muzică, tradiții și obiceiuri în folclorul popoarelor est-europene. Reverberații în muzica cultă, care s-a bucurat de o participare numeroasă. Interesul studenților față de folclor s-a concretizat în ultimii ani prin numărul mare de lucrări de licență care au avut ca scop culegerea de folclor din zonele de proveniență a autorilor și surprinderea trăsăturilor și a stării actuale a folclorului.

2. Care este repartiția disciplinei pe ani de studiu în programa universitară a facultății?

La specializarea Pedagogie muzicală:
Anul I: 1C + 1S (o oră de curs, una de seminar)
Anul II: 1C + 1S
La specializarea Interpretare muzicală instrumente și canto:
Anul I: 1C + 1S.

3. In programele facutăților de muzică, la anumite secții, s-a predat și disciplina etnomuzicologie. Cum se regăsește această disciplină în programa Facultății de Muzică brașoveană?

Deoarece în standardele ARACIS disciplina etnomuzicologie nu se regăsește ca disciplină obligatorie, ea nu este cuprinsă în planul de învățământ al domeniului de licență. Însă, în cadrul masteratului Tehnica și arta interpretării în sec. XX s-au introdus disciplinele: Folcloristică și reprezentanți în sec. XX (se studiază un semestru în anul I, având structura: 1C + 1S) și Folclor muzical comparat, care se studiază tot un semestru în anul I, tot 1C + 1S.

4. Cum evaluați, d.p.d.v. calitativ, sistemul de învățământ actual, în comparație cu sistemul anterior restructurării prevăzut de Tratatul de la Bologna?

Odată cu reducerea ciclului de licență la 3 ani se constată o scădere a calității învățământului deoarece, aceeași pregătire trebuie făcută într-o perioadă mai scurtă și materia trebuie concentrată.

Așteptăm noi opinii ale cadrelor didactice direct implicate în conceperea programelor de învățământ și a predării folclorului la nivel universitar în învățământul muzical românesc. Autonomia universitară de care se face atâta caz conferă libertate fiecărei universități și facultăți în conceperea structurilor educaționale la fiecare profil. Modul în care se rezolvă ajustarea programelor didactice pe structura bologneză, care, după cum reiese din toate răspunsurile la interviu primite până în prezent, este inferioară sistemului românesc abandonat, reflectă capacitatea celor implicați de discernere între soluții diferite cu grad mai mare sau mai mic de eficiență didactică.