Dl. Prof. univ. dr. Ilie DUMITRAȘCU, Decanul Facultății de Muzică din cadrul Universității Transilvania din Brașov, a avut amabilitatea de a participa cu informații și opinii profesionale la interviul inițiat de acum câteva luni, referitor la predarea folclorului și a muzicii sacre în învățământul universitar muzical. Soluțiile adoptate pentru restructurarea învățământului după modelul bolognez dovedesc preocuparea cadrelor didactice pentru salvarea unor discipline fundamentale, dar și dificultățile întâmpinate în procesul didactic.

Îmi exprim speranța că opiniile formulate cu responsabilitate de distinsul profesor universitar, împreună cu cele deja publicate în articole anterioare, vor fi utile celor interesați cu adevărat de reforma învățământului românesc. Că învățământul românesc se confruntă actualmente cu o criză de sistem didactic, nu doar cu o criză financiară - contrazisă, de altfel, de risipa scandaloasă a piețelor electorale -, aceasta este o realitate ce se cere studiată cu atenție de forurile competente și evaluată cu luciditate.

1. Constantin Brăiloiu a creat disciplina de folclor în cadrul fostului „Conservator de Muzică și Artă Dramatică” din București printr-un memoriu adresat conducerii acestuia în anul 1931 și a început să o predea din anul 1932. Din acel an și până în zilele noastre, folclorul a fost o disciplină inclusă permanent în programele facultăților de muzică. Care este ponderea cursului de folclor în programele facultății pe care o conduceți, dată fiind restructurarea învățământului universitar pe mai multe nivele de pregătire?
Deși am fost determinați să operăm succesive restructurări în planurile de învățământ, am reușit să menținem disciplina folclor muzical la toate cele 3 specializări ale facultății.

2. Care este repartiția disciplinei pe ani de studiu în programa universitară a facultății?
La specializarea Pedagogie muzicală, Folclorul muzical se studiază 4 semestre, 1curs+1seminar pe săptămână; la specializarea Interpretare muzicală și Canto, două semestre, 1curs+1seminar pe săptămână.

3. In programele facutăților de muzică, la anumite secții, s-a predat și disciplina etnomuzicologie. Cum se regăsește acestă disciplină în programa Facultății de Muzică pe care o conduceți?
Disciplinele menționate nu se regăsesc sub această denumire, dar la masteratul „Tehnica și arta muzicală din sec. XX”, se studiază :
- Folcloristică și reprezentanți în sec. XX, un semestru, 1 curs+1 seminar pe săptămână;
- Folclor muzical comparat, 1 semestru, 1 curs+1 seminar pe săptămână.

4. Actualmente, când nu mai există cenzura ateistă, cultura muzicală religioasă ar trebui să fie studiată și aprofundată de viitorii dascăli de școală, care au misiunea nobilă nu numai de alfabetizare muzicală a copiilor și tinerilor, ci și de a-i antrena în integralitatea vieții muzicale culte, folclorice și sacre. Muzica bizantină cu semiografia proprie și muzica gregoriană, cu semiografia sa fac parte dintre disciplinele Facultății de Muzică?
Planurile noastre de învățământ din ultima vreme nu prevăd studiul muzicii bizantine, nici pe cel al muzicii gregoriene.

5. Cum evaluați, d.p.d.v. calitativ, sistemul de învățământ actual, în comparație cu sistemul anterior restructurării prevăzut de Tratatul de la Bologna?
Nu manifestăm un entuziasm special pentru învățământul de tip Bologna: la domeniul de licență, din cauza timpului scurt, disciplinele care înainte se predau mai pe îndelete, suntem nevoiți să le concentrăm sau să operăm selecții care nu totdeauna sunt în avantajul studenților, într-un cuvânt, sistemul de învățământ actual, având în vedere volumul de cunoaștere și rezultatele învățării, pare mai puțin eficient decât cel anterior restructurării. Deocamdată. Dar s-ar putea să greșim.

Îi mulțumesc Domnului Decan pentru implicarea dialogul profesional inițiat și sper că și ceilalți decani și profesori solicitați care au agreat acest demers jurnalistic își vor exprima opiniile cu curaj și competență pentru ilustrarea pe un studiu de caz a problemelor cu care se confruntă actualmente sistemul didactic universitar.