Într-o perioadă de tranziție în care dezorientarea în toate domeniile de activitate și-a pus amprenta și asupra folclorului, etnomuzicologa Otilia Pop Miculi reușea să finalizeze, după ani de documentare în Arhiva Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din București, o teză de doctorat ce se prezintă ca o importantă sinteză documentară asupra rolului muzicii în desfășurarea ritualurilor agrare ale poporului român. Lucrarea a văzut lumina tiparului în anul 2004, în Editura Fundației România de Mâine, având titlul Integrarea sistemelor sonore în desfășurarea ritualurilor agrare. Așadar o carte accesibilă specialiștilor.

Beneficiind de consultanța reputatei etnomuzicologe și psihologe Ghizela Sulițeanu, Otilia Pop Miculi a reușit să pătrundă și să explice resorturile psihice ale utilizării muzicii în obiceiurile calendaristice ale românilor, ritualuri fundamentale în activitatea tradițională rurală menită să asigure existența oamenilor: agricultura.

Sub aspectul metodologic, autoarea recurge la demersuri ce îmbină metodologia analizelor etnomuzicologice axate pe studiul structurilor sonore ale repertoriilor rituale, al relațiilor între muzică și texte, al proceselor interrelaționale dintre intonație, ritm, metrică și tempo, cu interpretări de natură psihologică, psihofiziologică, spirituală și socială.

Autoarea argumentează convingător influența muzicii la nivelele de adâncime ale psihicului uman, aceasta fiind coroborată cu celelalte acte rituale gestice și verbale ce alcătuiesc complexul ritualic al fiecărui obicei analizat. Studiul se vrea a fi o abordare de „etnosonologie rituală”, având ca scop „nuanțarea specificității unor categorii muzical-folclorice ce au o funcționalitate precisă și un rost practic recunoscut de întreaga comunitate rurală”. (p.33)

Cartea este structurată în trei părți, între care primele au caracter exegetic, iar a treia este o antologie muzicală, ce grupează repertoriul ritual investigat după criteriul funcțional: Rugăciuni pentru secetă; Formule invocatorii recitate pentru soare și ploaie; Formule invocatorii muzicalizate și Paparudă; Caloin, Sul; Lazărul; Drăgaica; Cântecul ritual de cunună. Ultima parte este completată cu anexele documentare și bibliografice specifice, anume: Fișele performerilor, Indicele de localități, Antologii, culegeri și materiale consultate, Discografie și Bibliografia selectivă.

Prima parte din secțiunea exegetică, intitulată Delimitări conceptuale, are caracter metodologic și de abordare interdisciplinară și contextuală a fenomenului muzical ce însoțea obligatoriu ritualurile ce marcau diferitele etape ale anului agrar, iar a doua, intitulată Morfologia muzicală a categoriilor folclorice prezente în ritualurile cu caracter agrar, are caracter analitic strict etnomuzicologic, delimitând în plan etnosonologic particularitățile structurale de gen ritual-ceremonial și cele la nivel zonal. Obiceiurile studiate, majoritatea dispărute din practica folclorică agrară, sunt grupate după criteriul calendaristic funcțional, astfel: a) obiceiuri pentru pregătirea recoltei, b) obiceiuri ce anticipă sau însoțesc strângerea recoltei și c) diverse obiceiuri legate de viața individuală a țăranului agricultor. Elementele comune tuturor categoriilor rituale analizate dovedesc importanța lor în ritmarea spirituală a activității agrare pe parcursul fiecărui an, argumentând resorturile intime de influență a muzicii rituale asupra omului tradițional rural și asupra relației sale cu mediul pe care îl modelează și cu divinitatea protectoare și justițiară.

Investigația de etnosonologie rituală a Otiliei Pop Miculi, ce se înscrie în direcția cercetărilor inter și multidisciplinare moderne în context european, dovedește importanța deosebită atât a ceremoniilor rituale în viața agrară tradițională, cât și a cântecelor și jocurilor ritual-ceremoniale specifice fiecărui obicei în parte, susținând importanța deosebită a restaurării tradiției românești în contextul globalizării, pe baza particularităților definitorii spiritualității etnice binecunoscute specialiștilor.

Ritualurile tradiționale agrare ale românilor se integrează armonios în complexul ritualurilor agrare ale popoarelor sud-est europene și în complexul ritualurilor agrare tradiționale mondiale, în care cântecul ritual-ceremonial și jocul ritual deține un loc de maximă importanță. Ele se cer studiate cu atenție și integrate în patrimoniul cultural, conferindu-li-se locul ce li se cuvine în viața agrară contemporană. În acest sens pledează studiul dificil și îndrăzneț realizat de etnomuzicologa Otilia Pop Miculi și sunt bucuroasă că am avut posibilitatea de a intra în posesia lui și de a-l parcurge.