Constanţa CRISTESCU Cronica muzicală on-line     HOME
FESTIVALUL PĂSTRĂVULUI de la CIOCĂNEŞTI, EDIŢIA A VII-A
(Constanţa Cristescu, muzicolog – 3 septembrie 2009)
Iniţiat ca o modalitate de promovare turistică a localităţii Ciocăneşti (Judeţul Suceava), Festivalul Naţional al Păstrăvului a ajuns, după şapte ediţii, una dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite sărbători populare din Bucovina. Organizat de Primăria şi Consiliul local al comunei Ciocăneşti, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Centrului Cultural Bucovina, ediţia din acest an a reunit un public de mii de spectatori pe parcursul celor 3 zile de desfăşurare – 14-16 august – şi a demonstrat că acolo unde tradiţia populară se îmbină cu viaţa cotidiană, nu sunt necesare eforturi financiare deosebite pentru a promova valorile economice şi culturale autentice ale unei comunităţi.

Informaţii despre comună şi obiceiurile care au fost valorificate de localnici în prestigiosul festival ne-au fost furnizate de etnografa Minorica Dranca, director al Muzeului Etnografic Vatra Dornei.

Aşezată de-o parte şi de alta a Bistriţei Aurii, în apropierea hotarului dintre Ţara Dornelor (Bucovina) şi Maramureşul istoric, comuna Ciocăneşti este păstrătoarea unor străvechi tradiţii folclorice şi ale unor meşteşuguri şi ocupaţii care i-au marcat istoria: pescuitul de păstrăv şi lostriţă şi plutăritul.

Comuna arată ca un muzeu, căci pe faţadele caselor, pe costumele populare, pe ştergare, lăicere şi pe ouăle încondeiate sunt prezente încă străvechile motive ornamentale cu care, aşa cum spune istoria şi legenda, ciocăneştenii de altădată împodobeau armele boierilor moldoveni ai Curţii de la Suceava. Dealtfel, de aici vine şi numele comunei Ciocăneşti: de la meştesugul „de a bate cu ciocanul” sau „a ciocăni” metalul, în mare parte metal nobil, aur cernut chiar de către localnici din albia Bistriţei Aurii ce le traversează şi astăzi localitatea.

Legaţi sufleteşte dar şi material de apa Bistriţei şi a principalilor ei afluenţi, în mod firesc locuitorii Ciocăneştiului au dezvoltat un adevărat „cult al apei”, căreia s-au obişnuit să-i supravegheze şi să-i utilizeze debitul şi fauna. Plutaşii comecializau pe Bistriţa nu doar lemnul de molid, ci şi produsele meşteşugăreşti şi alimentare specifice zonei: piei, ţesături, lână, brânzeturi etc. Unul dintre cele mai căutate şi mai apreciate produse a fost şi rămâne cobza de păstrăv.

Pescuit cu undiţa sau cu ostia (o furcă metalică prinsă într-o coadă lungă şi subţire de lemn), păstrăvul este curăţat, condimentat şi afumat, apoi este „ambalat” într-o împletitură de crenguţe crude de molid – această împletitură necesită o îndemânare vecină artei –, unde răşinile dau conţinutului o aromă deosebită şi împiedică alterarea.

Păstrăvul, adevărat „blazon” al apelor de munte, constituia pentru localnici o adevărată delicatese, mai ales în zilele posturilor creştine de peste an, când „se dădea dezlegare la peşte”. Peste vară, cobza de păstrăv era unul dintre principalele alimente consumate, împreună cu oaspeţii, la hramurile localităţilor de pe malul Bistriţei.

Tradiţional, hramul bisericii din Ciocăneşti se sărbătoreşte în ziua de 15 august „de Sânta Maria Mare” (Adormirea Maicii Domnului), zi aleasă, cu şapte ani în urmă, pentru organizarea Festivalului Naţional al Păstrăvului.

Parada portului şi demonstraţia de plutărit
Fiecare dintre cele trei zile ale festivalului au debutat cu spectaculoase parade ale costumelor populare, ale celor mai frumoşi cai şi ale celor mai frumoase atelaje din comună. Aceste momente au fost ambientate muzical de buciumaşii comunei Mănăstirea Humorului, de trâmbiţaşii satelor Dorna–Arini şi Ciocăneşti şi de orchestra Ansamblului folcloric Bistriţa-Aurie din Ciocăneşti.
Publicul, reunind localnici şi oaspeţi din comunele şi oraşele învecinate, dar şi, fapt demn de remarcat, nenumăraţi turişti sosiţi la Ciocăneşti pentru a vedea festivalul, a avut parte de câteva momente inedite: o „paradă a plăieşilor”, 40 de călăreţi care au coborât din munţi pe străvechiul Drum al Tătarilor cu făclii aprinse, vrând să comemoreze momentul istoric în care, potrivit legendei, Bogdan Vodă a descălecat pe pământul Ciocăneştiului trecând munţii din Maramureş. Spectaculos a fost momentul lansării în apa Bistriţei Aurii a câtorva zeci de mii de puiet de păstrăv, apoi, cel mai apreciat dintre punctele programului a fost demonstraţia inedită de plutărit. Împodobite cu brazi verzi şi aşternute cu lăicere, aşa cum se întâmpla altădată în zilele de sărbătoare, trei plute au străbătut Bistriţa, din localitatea Oiţa până în centrul comunei, cârmuite cu dibăcie de cârmaci şi de ajutoarele lor, îmbrăcaţi în straiele specifice plutaşilor de altădată, având la îndemână uneltele şi echipamentul care astăzi nu mai poate fi văzut decât în fotografii documentare şi în muzee. O restituire etnografică de cea mai înaltă ţinută cu pluaşi veritabili care nu şi-au uitat meseria peste vremuri!

Târgul meşterilor populari
Organizat ca un complex spectacol în aer liber, festivalul a beneficiat şi de prezenţa pitorească a peste 30 de meşteri populari din Bucovina şi din vecinătatea ei, care s-au remarcat prin calitatea produselor expuse pentru vânzare pe standuri. Merită să fie pomenite numele cioplitorilor Avram Roşca şi Florin Benţa din Fălticeni, al Mariei Galan din Rădăuţi pentru obiecte de îmbrăcăminte, ale meşterilor de măşti pentru obiceiurile de Anul Nou, Tănase Florin din Fălticeni şi celebrul Gheoghe Ţugui, ursarul din Vorona (Botoşani), al familiei Zapca, tesătorii de cergi din Săpânţa, cărora li s-au adăugat numeroşi încondeietori de ouă şi ceramiştii Pascaniuc Valentin din Marginea şi Petrica Maxim din Dorohoi.

Expoziţia culinară cu gustare şi folclor
Pentru că Festivalul Naţional al Păstrăvului este suprapus hramului bisericii din localitate, gospodinele din Ciocăneşti, dar şi reprezentanţi ai pensiunilor turistice din Dorna Candrenilor, au expus şi au oferit spre degustare produsele culinare tradiţionale ale acestor locuri, între care s-au remarcat cobzele de păstrăv şi borşul de peşte cu mămăligă.

Cel mai interesant şi benefic dintre aspectele remarcate de-a lungul celor trei zile de sărbătoare a fost acela că, aproape o zi şi o noapte, atmosfera a fost încinsă numai de formaţii folclorice. La Ciocanesti s-au cântat numai horele, bătutele şi bătrâneştile Bucovinei. Spre lauda organizatorilor şi a colaboratorilor de la Centrul Cultural Bucovina, formaţiile şi soliştii care au susţinut cele două ample spectacole de folclor din cadrul festivalului au fost alese pe sprânceană pentru a asigura ambientarea muzicală autentică de sărbătoare câmpenească bucovineană.

În ziua „de Sânta Maria Mare” (15 august), după slujba religioasă, s-a dat startul pentru primul spectacol folcloric al festivalului, susţinut, în cea mai mare parte, de formaţiile artistice de amatori din Zona Dornelor: grupul folcloric „Flori de mină” din Iacobeni şi ansamblul folcloric „Bujorul de munte” din Cârlibaba. Spectacolul a fost completat cu prestaţiile unor foarte tinere soliste: Ana Maria Chiloti (8 ani), Laura Maria Niculiţă (11 ani) şi Andreea Lupescu (8 ani). Iacobeniul a etalat jocuri ca bătrâneasca şi sprintena coşnencuţa, în timp ce ansamblul din Ciocăneşti s-a etalat cu bătute. Formaţia „Bujorul de munte” din Cârlibaba, localitate în care există o comunitate destul de numeroasă de huţuli ce performează un repertoriu vocal bilingv, a jucat cu demnitate huţulca.

Invitaţii de onoare ai primei seri de spectacol au fost Ansamblul Folcloric „Dorna Dorului” din Vatra Dornei, cu un program ce acoperă repertorial Bucovina, Oaşul, Oltenia şi Banatul, şi rapsodul Ioan Dordoi însoţit de grupul folcloric instrumental „Plaiurile Dejului”.

Cel de-al doilea spectacol, care avea să încheie cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului, a fost o suită de recitaluri ale unor interpreţi cunoscuţi şi îndrăgiţi. Acompaniaţi de Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava au adus cântat: Adriana Bucevschi (zona Rădăuţi), Panfil Roată (comuna Ciocăneşti) şi Călin Brăteanu, interpret de folclor bătrânesc bucovinean.

Alături de aceştia s-a remarcat oferta artistică de o strălucitoare autenticitate a grupului folcloric „Strejăncuţa” din comuna Straja, judeţul Suceava.

Cu toate acestea, trebuie să remarc lipsa folclorului pescăresc din festival. Să nu fi existat un folclor pescăresc şi un folclor de plutărie în zona Dornelor, puţin probabil. Cert este că zona Dornelor nu a fost investigată de etnomuzicologi şi de folclorişti, ea fiind o pată albă în antologiile de folclor existente.

Succesul acestui festival organizat „în condiţii de criză”, despre care am aflat că nu i-a fost alocat un buget, ci doar mici sume obţinute de organizatori de la diverşi sponsori, demonstrează că banii nu fac totul într-o astfel de manifestare, cel puţin în privinţa promovării autenticului culturii tradiţionale, deoarece tradiţia nu este văzută de localnici doar ca o valoare, ci ca o virtute ce trebuie cultivată şi valorificată cu înţelepciune şi talent.

Copyright: cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2009