FESTIVALUL FRUCTELOR DE PĂDURE de la COŞNA
EDIŢIA A IV-A, 5-6 SEPTEMBRIE
(Constanţa Cristescu, muzicolog – 9 septembrie 2009)

Coşna suceveană şi îndeletnicirile tradiţionale ale localnicilor

Aşezată între pantele semiîmpădurite ale munţilor ce ţin loc de hotar între Moldova şi Ardeal, Coşna şi-a depănat istoria sub semnul unei veşnice cumpene, făcând parte când de pe harta nordului Bucovinei, când de pe cea a Bistriţei-Năsăudului. Au fost timpuri când gospodarii din Coşna nici nu mai ţineau seama cărui teritoriu administrativ îi aparţin, ştiind bine că înscrisurile de la Alexandru cel Bun fixau hotarele Moldovei dincolo de munţii şi poienile Coşnei. Către sfârşitul secolului al XIX-lea istoria avea să îndrepte definitiv hotarele, astfel că teritoriul actualei comune Coşna se întorcea definitiv intre hotarele Bucovinei.

Îndeletnicirile de căpătâi ale gospodarilor coşneni au fost, dintotdeauna, creşterea vitelor şi lucrul la pădure „butinaritul”. În timp, acestor ocupaţii li s-au adăugat mineritul, munca în carierele de piatră şi la exploatarea turbei din vecinătate la Tinovul Mare din comuna Poiana Stampei.

Declarat Rezervaţie Naturală, Tinovul Mare este cea mai întinsă şi mai bine conservată turbărie din Europa, iar printre hăţişurile de pini şi mesteceni s-a instalat una dintre cele mai originale combinaţii de specii botanice: „padeşul de merişoare” – o zonă intinsă acoperită aproape în exclusivitate de arbuşti pitici cunoscuţi sub numele „strugurele ursului”. Fructele mici, rotunde şi roşii dispuse în formă de ciorchine (de unde şi numele plantei), seamănă cu nişte mere minuscule şi de aceea localnicii le-au numit cu diminutivul „merişoare”. Culese la începutul lunii septembrie, merşoarele, fructe cu incontestabile proprietăţi medicale şi culinare, sunt şi astăzi puse „la murat” în apa curată de izvor, fără nici un adaos, fructul în sine având proprietatea de a se autoconserva. „Zeama de merişoare”, consumata cu tot cu fructe ca un compot, îndulcită sau nu, este cea mai veche delicatese a mesei tradiţionale din Zona Dornelor. Sute de ani zeama de merişoare cu mămăligă a fost una dintre principalele mâncăruri din postul Crăciunului şi al Paştelui – relatează etnografa Minorica Dranca, directoarea Muzeului Etnografic Vatra Dornei.

Belşugul şi varietatea fructelor de pădure din arealul şi vecinătatea comunei Coşna (afine, zmeură, fragi, mure), au fost şi sunt şi astăzi exploatate de către localnici fie pentru nevoile proprii ale familiei, fie prin centrele de colectare a fructelor de pădure deschise în mai multe localităţi din zonă.

Culegerea fructelor de pădure, activitate desfăşurată în zilele de duminica şi în zilele de sărbătoare, („Sfânta Maria Mică” – 8 septembrie, Sfinţii părinţi Ioachim şi Ana, „Ziua Crucii” ect.), nu a fost considerată o munca în sine, ci mai degrabă un prilej de relaxare şi destindere utilă. Deşi migălos, chiar istovitor, culesul venea după îndelungata perioadă a strânsului fânului, activitate ce solicită un efort fizic susţinut din partea tuturor membrilor unei familii. „La cules” se mergea în grupuri mari şi se urca spre imaşuri şi păşuni cu desagii plini de alimente, ceea ce dădea culesului aspectul unei adevărate serbări câmpeneşti. Acesta a fost unul dintre principalele motive, pe lângă scopul promovării turistice – afirmă etnografa Minorica Dranca, în interviul acordat –, care au dus la iniţierea Festivalului Fructelor de Pădure din comuna Coşna.

Un festival al fructelor de pădure

Organizat, ca şi ediţiile precedente, de Primăria comunei Coşna şi Consiliul Local Coşna, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Centrului Cultural Bucovina, cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Fructelor de Pădure a constituit un prilej de a face cunoscute aspecte originale ale tradiţiei locale: portul, folclorul, produsele culinare din fructe de pădure şi multe altele. De-a lungul celor două zile de desfăşurare, festivalul a cuprins mai multe acţiuni cu caracter sportiv, religios şi expoziţional, locul central ocupându-l standurile cu fructe de pădure şi produse gastronomice pe bază de fructe de pădure. Folclorul a fost şi el nelipsit în program.

Folclorul coregrafic din Coşna a renunţat la jocurile de perechi frecvente în toată Bucovina, optând pentru roata în patru executată pe melodii proprii cu nume sugestive: Ardeleanca, Coşnencuţa, Rusasca, Plesnita etc.

S-a organizat şi un amplu spectacol folcloric în aer liber, care a beneficiat de un numeros public. Pe scena de la Coşna au evoluat mai multe ansambluri şi grupuri folclorice: „Plaiurile Pojorâtei”, „Sântioara-Mărişel” din Bistriţa-Năsăud, „Doina Maramureşului” din Moisei, „Dorna Dorului” din Vatra Dornei, „Cetina Călimaniului” din Şaru Dornei, „Flori de mină” din Iacobeni şi ansamblul local al Coşnei „Conencuta”. Au paticipat şi solişti vocali cunoscuţi şi îndrăgiţi de localnici: Angelica Flutur, Laura Haidău, Ilioara Ştefănel, Cristian Pomohaci, Călin Brăteanu.

Spectacolul folcloric a fost precedat de prestaţia corului „Ecclesia” al Parohiei Dorna Candrenilor şi a corului de copii „Speranţa” al Şcolii cu clasele I-VIII Coşna. Repertoriul celor două coruri reunite a cuprins preferenţial prelucrări binecunoscute de folclor.

Coriştii şi interpreţii de folclor au oferit publicului momente artistice veritabile, care au contribuit substanţial la succesul ingeniosului şi inspiratului Festival al fructelor de pădure.

Comparativ cu ediţiile precedente, ediţia din acest an a festivalului de la Coşna a crescut, în mod evident, atât în calitate, cât şi ca amploare. Coşnenii au dobândit experienţă şi promit manifestări din ce în ce mai valoroase în privinţa valorificării tradiţiei locale.