O performanţă a şcolii etnomuzicologice clujene
(Constanţa Cristescu, muzicolog – 25 noiembrie 2009)

O carte rară de etnomuziclogie îmi împodobeşte biblioteca şi masa de lucru. Este vorba de cele două volume apărute recent în Editura Media Musica a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca intitulate Muzică vocală tradiţională din Sălaj, semnate de Ioan Bocşa, în calitate de autor de proiect şi conducător de echipă universitară de cercetare.

Iniţiată în vara anului 2005, culegerea şi cercetarea folclorului muzical sălăjan s-a desfăşurat pe parcursul perioadei octombrie 2005-ianuarie 2009 în cadrul unui parteneriat încheiat între Academia de Muzică „Gh. Dima” şi Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Sălaj, sub conducerea prof. univ. dr. Ioan Bocşa, reputat rapsod. Pe coperta cărţii citesc: culegere din teren – Ioan Bocşa şi studenţii săi; transcriere muzicală – Szenik Ileana, Stan Alina, Şerban Raluca, Popa Claudia, Verde Cosmin, Irimie Delia (Stoian), Reche Roxana, clasificare tipologică muzicală Szenik Ileana, Bocşa Ioan, Stan Alina şi restul informaţiilor editoriale aferente.

Un semn bun de renaştere a unei veritabile şcoli etnomuzicologice româneşti într-un amalgam moral şi educaţional în care parvenitismul diabolic a născut monştri.

După volumul de colinde româneşti publicat în aceeaşi editură în anul 2003 cu sprijinul financiar al aceleiaşi Fundaţii Culturale TerrArmonia, colaborarea dintre profesorii universitari Ioan Bocşa şi Ileana Szenik a zămislit o nouă capodoperă antologică, valorificând metodologia de clasificare tipologică a repertoriului folcloric vocal elaborată pe parcursul a mai multe decenii de activitate, la toate genurile reprezentate repertorial în antologia de folclor vocal sălăjan. Volumele nu mai oferă repere teoretice referitoare la metodologia de clasificare tipologică întrucât acestea au fost publicate în volume anterioare, ci oferă imaginea reprezentării repertoriale zonale la nivel genuistic şi tipologic. Aceasta înseamnă că cele 1471 de producţii folclorice culese, transcrise şi antologate au fost grupate întâi genuistic, iar apoi, în cadrul fiecărui gen, pe criteriile tipologice anterior verificate, purtând codurile aferente fiecărui tip depistat.

Cel mai bine reprezentat gen muzical în Sălaj este colinda antologată în primul volum şi reprezentată prin 698 melodii, urmând apoi alte genuri, ca: bocetul şi verşul, cântecul de seceriş, cântecul de mireasă, cântecul de cătănie, cântecul de stil vechi, modern şi nou, însumând un număr de 386 melodii grupate în volumul al doilea. Fiecare volum are ataşat câte un CD audio doc ilustrativ al modelelor melodice reprezentative ale zonei. Aparatul bibliografic este riguros întocmit, astfel încât este înlesnită orientarea prin trimiteri încrucişate logice şi economice.

Dacă avem în vedere că volumele antologheză culegeri de folclor recente într-o zonă folclorică de interculturalitate seculară, constatăm marea capacitate de conservare a folclorului românesc până în contemporaneitatea atât de agresată cultural şi ne mângâiem cu gândul că dovada supravieţuirii marelui filon folcloric dincolo de orice curent al modelor mediatizate intens şi a perenităţii sale este incontestabilă.

Aceste volume constituie un stimulent pentru acei etnomuzicologi, oameni de ştiinţă, dascăli şi intelectuali care au opus rezistenţă opresiunii profesionale pentru pseudointegrare europeană, cu idealul continuării tradiţiei ştiinţifice şi didactice academice în care s-au format fără compromisuri, într-o renaştere a sistemului de învăţământ românesc.

Cele două volume apar în ediţie de lux, sfidând cenzura financiară actuală promovată sub sloganul crizei economice.

Felicitări şi la noi împliniri!