CERCETAREA MONOGRAFICĂ ÎN ACTUALITATE
(Constanţa Cristescu, muzicolog – 20 ianuarie 2010)

Apariţia celei de-a doua ediţii a monografiei etnologice a Văii Gurghiului la Cluj-Napoca în anul 2009, sub îngrijirea reputatului folclorist Ion Cuceu, în Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, cel de-al 7-lea din seria Monografiile Arhivei de Folclor, atrage atenţia lumii oamenilor de ştiinţă şi de cultură asupra importanţei demersului monografic în actualitate, oferind un model de cercetare exemplară, ce se cere reluat cu metodologia şi tehnica începutului de mileniu al treilea.

Prima ediţie a fost realizată în perioada anilor 1965-1969, fiind publicată în buletinul ştiinţific al Muzeului Judeţean Târgu-Mureş Marisia şi într-un număr de 26 extrase, compactate în anul 1978.

O cercetare monografică exemplară, care constituie un model de cercetare ştiinţifică de nivel academic, este de maximă necesitate în domeniul cunoaşterii viabilităţii şi dinamicii vieţii tradiţionale pe teritoriul ţării noastre şi în lume. Cercetarea, desfăşurată pe parcursul a 5 ani, a fost efectuată de o echipă interdisciplinară formată din specialişti intraţi în istoria ştiinţei, între care s-au aflat şi câţiva etnomuzicologi care au lăsat contribuţii substanţiale, incontestabile, la definirea spiritualităţii româneşti şi maghiare în planul manifestărilor şi al producţiilor folclorice muzicale: Lucia Iştoc, Elena Hlinca Drăgan, Traian Mârza, Virgil Medan, Gheorghe Petrescu şi István Almási. Unii dintre aceştia au plecat între timp în lumea fără de întoarcere, alţii sunt venerabili pensionari, ce-şi onorează cu demnitate dreptul la pensie obţinut după o viaţă de muncă laborioasă.

Demersul de culegere a datelor documentare pe teren a cuprins o salbă de 20 de sate situate pe Valea Gurghiului în apropierea Reghinului, împrejmuită de Munţii Gurghiului în trei părţi şi de dealurile cu care se prelungesc aceştia spre vest, până în lunca Mureşului. Un plan de cercetare meticulos întocmit şi clădit, este menit să surprindă exhaustiv vestigiile civilizaţiei şi culturii tradiţionale autohtone şi a celei maghiare cu care a convieţuit. Peste 4000 de documente audio înregistrate pe benzi de Mg şi notate după auz, informaţii, observaţii, imagini foto şi secvenţe filmate etc, conservate de Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj-Napoca, sunt, alături de bibliografia impresionnantă depistată şi studiată de cercetători, baza materială pe care au fost fundamentate studiile.

Studiile din volum tratează pe domenii de investigaţie etnografică, folcloristică, etnomuzicologică, etnologică şi istorică obiceiurile calendaristice agrare şi pastorale, ritualurile vieţii de familie, diverse rituri şi practici magice, balada, şi lirica folclorică a românilor şi maghiarilor, punând în circulaţie şi o colecţie de texte folclorice dintr-un manuscris de secol al XIX-lea , aparţinând lui Nicolau Todoranu, comit. M.-Turda, fiu de „econom” (agricultor) din satul Orşova, unde a fost descoperit.

La finele ediţiei a II-a a monografiei etnologice, îngrijitorul ediţiei Ion Cuceu, de altfel unul dintre pasionaţii cercetători ce au format echipa de cercetare, a adăugat o serie de fotografii documentare recente, ce ilustrează conservarea unor tradiţii până în actualitate, libertarea vieţii religioase şi modernitatea vieţii rurale în contemporaneitate. Documentele de actualitate invită cercetătorii zilelor noastre să revină pe teren pentru o nouă investigaţie asupra dinamicii folclorului pe parcursul a patru decenii ce s-au scurs de la prima cercetare monografică intreprinsă în zonă, volumul semnalat constituind un suport bibliografic de o valoare excepţională.

Cartea este de interes deosebit şi pentru cei care se ocupă actualmente cu restituirea artistică a folclorului în cadrul activităţilor şcolare, turistice şi de catering cultural, dar şi pentru iubitorii de carte ştiinţifică veritabilă, întrucât şi în domeniul ştiinţei apar actualmente o mulţime de cărţi pseudoştiinţifice, care falsifică datele documentare în favoarea interesului comercial.