Constanţa CRISTESCU, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
O carte de rămas bun
(Constanța Cristescu, muzicolog – 6 decembrie 2008)
Reputata etnomuzicologă Mariana Kahane și-a încheiat menirea în lumea aceasta printr-o carte de excepție apărută în Colecția națională de folclor, care a văzut lumina tiparului la Editura Academiei Române, în anul 2007: Doina vocală din Oltenia. Tipologie muzicală.

După tipologia cântecului zorilor și bradului, publicată în aceeași prestigioasă serie intitulată generic Colecția națională de folclor, în anul 1988, însă în Editura Muzicală, Mariana Kahane a reușit să publice, aproape după două decenii, ultima sa carte fundamentală de etnomuzicologie, încheindu-și cu lauri activitatea pământeană. Discipolă strălucită a Paulei Carp, colaboratoare a marelui temeluitor de știință a cercetării folclorului muzical Constantin Brăiloiu, Mariana Kahane a dus mai departe și a aprofundat, cu o răbdare și o dăruire excepțională, metodologia de transcriere, analiză și clasificare etnomuzicologică însușită de la profesoara sa, despre care nu ezita să vorbească elogios de fiecare dată când avea prilejul.

Având un impresionant aparat critic, bibliografic și documentar, volumul de față împlinește metoda tipologiei melodice aplicată la sistematizarea repertoriului improvizatoric funebru pe o altă categorie genuistică improvizatorică – doina oltenească. Partea exegetică se structurează pe patru capitole, dezbătând probleme generale ale genului doinei – terminologie, vechime, interpreți, funcționalitate, unitate și diversitate intercategorială -, structura melodică, ritmică, forma arhitectonică, criteriile de clasificare tipologică împreună cu descrierea tipurilor și repartizarea lor zonală.

Clasificarea tipologică este concepută, potrivit concepției autoarei, după trei criterii principale ce generează trei nivele de clasificare: sistemul sonor, generator al tipurilor, derivația sistemului sonor, generatoare de subtipuri și „prototipul formulei inițiale”, determinant al familiilor de variante. Criteriile de clasificare tipologică folosite de Mariana Kahane au fost mult adâncite de contemporana sa clujeană Ileana Szenik în cadrul altor modele de tipologie melodică de largă aplicabilitate. Clasificarea tipologică este însoțită de o serie de tabele ce detaliază și ilustrează codificat, per piesă, într-un sistem literal utilizat doar de autoare, problematica enunțată. Sistemul literal conceput de Mariana Kahane pentru redactarea scărilor muzicale și a indexului lexical al prototipurilor melodice inițiale, ce sunt constituite din rândurile melodie inițiale ale fiecărei doine, este justificat numai prin faptul că este mai lesnicios și mai putin costisitor în tehnoredactare; altfel, este greu de citit chiar și de către specialiști. Această remarcă nu afectează, însă, în nici un fel, valoarea deosebită a contribuției științifice a autoarei și caracterul monumental al monografiei zonale de gen pe care a realizat-o.

Antologia doinelor
inclusă în volum, ce însumează o selecție de 177 piese reprezentative dintr-un fond de 403 piese transcrise pentru studiu din 507 piese culese și audiate, este defalcată din motive tehnice, în două secțiuni: o secțiune cu textele literare în notație dialectală – inclusă în volum sub formă de capitol – și o secțiune de corpus muzical, având menționate categoriile tipologice pe care le ilustrează, incluse într-o mapă atașată cărții. Transcrierea sinoptică utilizată de Mariana Kahane este utilă doar cercetătorilor, nefiind practică pentru muzicienii și muzicanții care ar vrea să interpreteze vreo piesă după partitură. În acest fel, aria de difuzare a volumului se restrânge la biblioteci instituționale și la un număr foarte mic de specialiști. Studierea transcrierilor sinoptice amănunțite însoțită de audierea selecției de documente audio, pe care autoarea le-a dorit atașate la corpusul muzical pe două CD-uri, ar fi foarte utilă tuturor celor interesați de acest domeniu atât de dificil al științelor muzicologice. Nota autoarei asupra ediției menționează, ca de altfel și catalogul CD-urilor de la p. 243, existența a două CD-uri documentare atașate, ce conțin o selecție de 61 piese audio. Din nefericire, mapa Colecției muzicale nu conține, în mod nejustificat, CD-urile menționate de autoare, spre paguba cumpărătorilor.

Dincolo de remarcarea valorii excepționale a cărții, sunt necesare câteva observații tehnice. Corpusul de melodii, deosebit de valoros și datorită publicării facsimilate a transcrierilor foarte meticuloase ale etnomuzicologei, lasă mult de dorit în privința calității, dimensiunilor și plasării în pagină a imaginilor fotocopiate și scanate, cititorul și analistul lovindu-se deseori de ilizibilitatea textului și a partiturii.

Această ultimă carte tipărită a unei mari personalități a etnomuzicologiei românești care a trecut în lumea celor drepți cu o discreție totală, reflectând o metodologie elaborată și respectată în mod consecvent la toate genurile folclorice abordate, se constituie într-un testament profesional pe care Mariana Kahane l-a lăsat, provocator, generațiilor viitoare de etnomuzicologi. În moștenirea etnomuzicologică a Marianei Kahane, nepublicată încă, se mai numără două lucrări: cântecul ceremonial de șezătoare, 1978 – în colaborare cu Lucilia Georgescu-Stănculeanu – și cântecul ceremonial al clăcii de tors, 1978, ambele făcând parte din Colecția națională de folclor. Sper ca și ele să vadă lumina tiparului într-un viitor apropiat, spre folosul tuturor prețuitorilor de artă și știință.

Copyright: cIMeC – 2008