La Biserica Parohială din Stupca, după Liturghie, în prezența oficialităților locale și sucevene participante, a sătenilor și a Doamnei Nina Cionca, ultima reprezentantă a familiei Porumbescu, s-a oficiat parastasul familiei preotului Iraclie Porumbescu și al compozitorului și violonistului Ciprian Porumbescu, cântându-se în final cu pioșenie, folosind textul original, Tricolorul, imn deopotrivă patriotic și religios compus la Stupca pentru uz școlar, fost, până nu demult, Imnul României.

La finele Parastasului cu Tricolor, directorul Centrului Cultural Bucovina, poetul Vasile Ursache a lansat, în prezența Ninei Cionca, biografă de suflet a compozitorului bucovinean, ideea unui proiect editorial de anvergură: Ciprian Porumbescu – Opera Omnia.




Apoi s-a desfășurat Festivalul „Satul meu cu doruri multe”.

Inaugurarea a revenit Școalii din vechea Stupcă, care a adus în scenă un mic grup vocal nou înființat și un mic ansamblu de jocuri populare, ambele îndrumate de învățătoarea Doina Petroaie. Ea însăși a interpretat o doină, afirmând prin actul artistic emoționant dorința unui demers susținut de revitalizare a jocurilor satului.

Cândva, la Stupca, a cântat o vioară măiastră, vioara lui Ciprian Porumbescu, expusă în Muzeul Memorial, care așteaptă ca cineva să se încumete să cânte cu ea din nou capodopere ce au prins viață sub degetele și arcușul muzicianului bucovinean. Am ascultat Balada lui Ciprian Porumbescu ca fond muzical ambiental pe parcursul vizitării Muzeului Memorial din vechea casă parohială a lui Iraclie Porumbescu, tatăl maestrului.Am ascultat aceeași capodoperă interpretată pe scena festivalului de tânărul violonist Ciprian Reuț, într-o versiune clasicizantă bine timbrată și echilibrată tehnic.

A urmat Maria Macovei și Grupul vocal „Dor de la Humor”, cu un repertoriu folcloric valoros aparținând fondului vechi și o prestație scenică remarcabilă. Personalitatea artistică a Mariei Macovei s-a afirmat și în postură solistică plină de vervă și nerv.

Gabriela Teișanu a apărut împreună cu Grupul folcloric „Simion Florea Marian” din Ilișești, atât în calitate de îndrumătoare, cât și de interpretă. Am remarcat cântarea monodică curată de grup și repertoriul de patrmoniu format din cântece propriu-zise și cântece rituale de nuntă. Gabriela Teișanu a cântat cu vocea ei clară și caldă o mică părticică din repertoriul pe care l-a cules în satul natal Ilișești, de la lelea Dafina.

Ansamblul de copii și tineri „Balada Bucovinei” din Suceava a dovedit pasiune și entuziasm în însușirea unui repertoriu divers de cântece și jocuri sub îndrumarea Oanei Sârbu-Botezat, evoluând pe scenă cu lejeritate și farmec. S-a remarcat poliinstrumentistul suflător Alexandru Cozaciuc, al cărui talent necesită o bună educație muzicală pentru performanță.

Corul de cameră „Academica” din Câmpulung, dirijat de Emil Forfotă, nu și-a dezmințit titulatura. A prezentat un program format din cele mai cunoscute piese din creația lui Ciprian Porumbescu, oferind publicului un moment artistic comemorativ unic în ansamblul manifestării axată pe folclor.

Grupul folcloric „Pădurețul” din Pârteștii de Jos, condus de violonistul Constantin Olteanu, s-a evidențiat prin calitatea deosebită a repertoriului local etalat atât de taraf, cât și de bătrânii care s-au antrenat în mișcarea de promovare a jocurilor bătrânești în viața culturală actuală. Am urmărit cu deosebit interes Boica, Ilenuța și Țărăneasca.

Fanfara și ansamblul „Bucovina” din Calafindești, coordonat de primarul Loghin Saviuc, s-a distins, pe de o parte prin programul bogat și divers genuistic alcătuit din repertoriu local vocal, instrumental și de joc, pe de altă parte, prin ținuta scenică deosebită și prin port.

Formația de jocuri populare „Flori de Sânziene” din Stroiești, coordonată și sprijinită cu statornicie de primarul Ion Băițan, a readus pe scenă câteva dintre jocurile tradiționale locale – Bălăceanca și Cioful -, alături de jocuri de circulație zonală, ridicându-se la un nivel artistic cvasiprofesionist.

Din Sfântul Ilie ne-a încântat familia „Stejarilor” cu jocurile Ciobănașul, Bălăceanca și Rusasca, într-o bună coeziune și sincronizare a mișcărilor, din care a răzbătut vigoarea stilului țărănesc cultivat de gospodarul Codru Duceac.

Soliștii amatori Gheorghiță Rotaru, Nicoleta Cojocaru, Adriana Bucevschi, Mariana Maximiuc și Călin Brăteanu s-au impus prin momente muzicale cu personalitate artistică, răsplătite de public cu aplauze spontane.

Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu” al Centrului Cultural Bucovina a susținut un program amplu, de dimensiunea unui spectacol, pe care l-a dedicat comemorării muzicianului al cărui nume îl poartă. Ca ansamblu profesionist de elită și-a dovedit potențialul artistic atât în planul repertoriului de ascultat, cât și în cel de dans, cu flexibilitate stilistică și rafinament. Dirijorul Trifan Leancă a ponderat partidele acompaniatoare cu atenție, asigurând echilibrul acustic cu partidele soliste și cu cele susținătoare ale melodiei și adaptarea tempourilor la caracterul jocurilor. A cucerit simplitatea și firescul ce a guvernat soluțiile orchestrale și ținuta scenică a interpreților, creând o ambianță muzicală de tentă elevată, cultă. Au cântat ca soliști vocali Nicolae Vieru, Lucica Păltineanu, Viorica Andronic și Dana Dăncilă, iar ca instrumentiști virtuozi Adrian Semeniuc la vioară, Dan Chitic la acordeon, Iulian Grija la clarinet, Constantin Pascal la nai și Dinu Croitoru la trompetă.

O inedită repertorială a ansamblului profesionit a fost suita de jocuri din zona Câmpulung, ce a cuprins Jocul cel mare, Frunza nucului, Hop și alta, Arcanul, Ciobănașul și Ciocăneșteanca. Viziunea coregrafică a lui Costinel Leonte a pus în valoare formele tradiționale de joc, evitând cu înțelepciune spectaculosul artificial.

Reușita antrenului molipsitor al dansatorilor a fost momentul ceremonial al Horei mari, tradiționalizat în manifestările organizate de Centrul Cultural Bucovina – CCPCP, care a reunit formațiile artistice participante și o mare parte din public, încurajat de inimosul animator de suflet al întregii manifestări, Călin Brăteanu.

Am asistat la un megaspectacol cu multe momente artistice de bună calitate, dar și cu prestații stângace ale unor debutanți, care au fost încurajați în eforturile lor viitoare, spectacol care a fost gustat din plin, cu generozitate și interes atât de stupcani, cât și de publicul venit de pretutindeni.