COPII ŞI TINERI ÎN FESTIVAL DE FOLCLOR LA VATRA DORNEI
(Constanţa Cristescu, muzicolog – 26 iulie 2010)

În perioada 20-22 iulie, în plin sezon balneo-turistic, Vatra Dornei a fost gazda unui fermecător festival naţional de folclor al ansamblurilor folclorice de copii şi de tineret, intitulat Dorna plai de joc şi cântec. Organizatorul principal al festivalului a fost CLUBUL COPIILOR ŞI ELEVILOR din VATRA DORNEI, unde funcţionează de mai bine de trei decenii ansamblul folcloric Balada Dornelor, înfiinţat de profesorul Gavril Moroşan, căruia i-a fost dedicat festivalul.

Pe afişul festivalului citim „In memoriam prof. GAVRIL MOROŞAN”:

Gavril Moroşan (1949-2003) profesor de muzică pasionat de folclor, absolvent al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi, a fost o personalitate remarcabilă a vieţii muzicale dornene, impunându-se ca interpret şi veritabil ctitor al unor ansambluri folclorice reputate: ansamblul folcloric Bistriţa Aurie din comuna Iacobeni, în cadrul clubului minier; ansamblul folcloric Balada Dornelor a Clubului Copiilor şi Elevilor din Vatra Dornei, Ansamblul de cântece şi dansuri al Clubului Copiilor din Dorna Candreni, ansambluri care funcţionează şi astăzi la un nivel artistic superior. Din anul 1994 până la trecerea în nefiinţă (2003), a funcţionat ca director al Clubului Copiilor şi Elevilor din Vatra Dornei, unde a promovat educaţia etnografică şi folclorică, creând un adevărat cult al respectului faţă de tradiţia zonei în rândul celor mici şi al tineretului. A fost un remarcabil interpret de folclor la fluier şi ca solist vocal, apoi şi la clarinet, taragot şi saxofon, activând temporar în ansambluri prestigioase: ansamblul studenţesc Doina Carpaţilor din Iaşi şi orchestra Doina Moldovei din Iaşi. A publicat o antologie de folclor muzical-coregrafic intitulată La fântâna dorului, 2003, Botoşani, Editura AXA.

PLAIURILE DORNELOR din Vatra Dornei	PLAIURILE DORNELOR din Vatra Dornei	PLAI BUCOVINEAN din Dorna-Cândreni
PLAI BUCOVINEAN din Dorna-Cândreni	BRĂDULEŢUL din Dorna Arini	BRĂDULEŢUL din Dorna Arini

Manifestarea artistică a beneficiat de sprijinul unor instituţii locale, judeţene şi naţionale care au înfruntat curajos capcanele crizei actuale: Primăria Municipiului Vatra Dornei, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului, Jandarmeria Vatra Dornei şi câteva hoteluri şi restaurante dornene care au oferit cazare şi masă gratuită unei bune părţi dintre participanţi.

Manifestarea a avut loc în Parcul Municipal, unde a fost instalată o scenă de bună calitate dotată cu aparatura acustică adecvată şi supravegheată de specialiştii unei firme particulare profesionale din Suceava. Acolo, pe aleea principală din parc, au fost instalate şi scaune pentru public, deoarece programul spectacolelor formaţiilor a durat trei-patru ore zilnic. Nu te puteai plictisi, deoarece spectacolele formaţiilor participante erau bogate, diverse şi captivante, de o foarte bună calitate artistică şi de o candoare fermecătoare. Festivalul a avut şi caracter de concurs, astfel încât fiecare formaţie participantă să beneficieze şi de o evaluare profesională şi de satisfacţia recunoaşterii valorii eforturilor de pregătire depuse prin diplomele obţinute, căci de premii în bani nu putea fi vorba.

Formaţiile participante aparţin, în cea mai mare parte, Cluburilor Copiilor şi Elevilor (abr. CCE) din diverse localităţi, dar şi unor instituţii de cultură în care copiii şi tinerii îşi găsesc dascăli inimoşi şi interesaţi să-i ajute să-şi petreacă timpul liber cu folos, într-un mediu cultivat şi într-un cadru plăcut şi distractiv. Le enumăr, menţionând localitea reprezentată: Plaiurile Dornelor din Vatra Dornei, Mugurelul din Dorohoi, Zarandul din Arad, Brâuleţul din Argeş, Rarăul din Câmpulung Moldovenesc, Doruleţul din Tulcea, Ciobănaşul din Rădăuţi, Doruleţul din Bistriţa (Jud. Bistriţa Năsăud), Mărgineanca din Botoşani, Firicelul din Negreşti-Vaslui, Brăduleţul din Dorna Arini, Arcanul din Botoşana, Plai bucovinean din Dorna Cândrenilor şi Dârjovul din Valea Mare (Jud. Olt).

Deschiderea festivă a festivalului s-a făcut la Primăria Municipiului Vatra Dornei în prezenţa Primarului Ioan Moraru şi a membrilor comisiei de concurs, în eleganta Sală a Oglinzilor, pentru ca apoi formaţiile să se deplaseze la scena de concurs prin centrul oraşului, sub forma unei Parade a portului popular. S-a creat astfel spectacol şi pe itinerariul stabilit pentru parada portului, atrăgând publicul spre locul amenajat pentru spectacolele în aer liber.

PARADA PORTULUI

PARADA PORTULUI

PARADA PORTULUI

Apoi au început spectacolele formaţiilor. În fiecare dintre cele două zile au evoluat pe scenă şapte formaţii, fiecare etalând ansambluri instrumentale, ansambluri vocale, ansambluri de dansuri populare, solişti vocali şi instrumentişti virtuozi, deasemenea segmente din obiceiuri ale locului reconstituite scenic, repertoriu folcloric local şi de circulaţie. Megaspectacole folclorice de elită pot fi numite şirul de spectacole complexe susţinute de fiecare formaţie în parte în fiecare zi a festivalului. Menirea lor, aceea de a împodobi staţiunea balneo-turistică Vatra Dornei cu frumuseţea şi diversitatea folclorului românesc local şi din alte zone ale ţării, unde este promovat prin ansambluri de copii şi de tineret – cam rare în zilele noastre – s-a împlinit, căci cei ce au asistat, au simţit din plin prospeţimea artei micilor performeri şi le-au înţeles mesajul.

Micii şi tinerii artişti populari sunt marii conservatori ai tradiţiilor pe care le învaţă din plăcere, fără să primească note – poate şi asta îi stimulează – şi marii mesageri ai artei tradiţionale româneşti în lume. Unii vor deveni în timp mari artişti, alţii vor transmite, la rândul lor, ştafeta repertoriilor învăţate, la generaţiile următoare de copii, asigurând continuitatea perpetuării filonului tradiţional peste vremuri şi peste generaţii. Copiii şi tinerii artişti ce s-au etalat în scenă cu gingăşie, eleganţă şi demnitate sunt avangarda şi garanţia renaşterii culturale a României. Cu toţii merită lauri, ca şi profesorii lor.

În final prezint lista premianţilor desemnaţi de juriu:

Trofeul Festivalului – Ansamblul Plaiurile Dornelor (CCE) din Vatra Dornei

La categoria Ansamblurilor folclorice: Locul I – Arcanul de la Şcoala de Arte şi Meserii Botoşana şi Ciobănaşul CCE Rădăuţi; Locul II – Brăduleţul din Dorna Arini (Filială a CCE Vatra Dornei) şi Doruleţul de la Palatul Copiilor Tulcea; Locul III – Plai Bucovinean din Dorna Cândreni (Filială a CCE Vatra Dornei), Doruleţul de la Palatul Copiilor Bistriţa Năsăud, Brâuleţul CCE din Curtea de Argeş şi Rarăul din Câmpulung Moldovenesc;

Ansamblul ARCANUL din Botoşana

Ansamblul CIOBĂNAŞUL din Rădăuţi

BRÂULEŢUL din Curtea de Argeş

La categoria Datini şi obiceiuri: Locul I – Mugurelul CCE din Dorohoi; Formaţia de dansuri Mărgineanca din Botoşani; Locul II – Zarandul de la Palatul Copiilor din Arad şi Dârjovul din Valea Mare (Olt);

Formaţia MĂRGINEANCA din Botoşani (nuntă)	Formaţia MĂRGINEANCA din Botoşani (nuntă)	Formaţia MĂRGINEANCA din Botoşani (nuntă)
Formaţia MĂRGINEANCA din Botoşani (nuntă)	Formaţia ZARANDUL din Arad	Formaţia DÂRJOVUL din Valea Mare OLT

La categoria Orchestră şi fanfară: Locul I – orchestra Firicelul CCE din Negreşti-Vaslui; Locul II – orchestra Ciobănaşul CCE Rădăuţi şi orchestra Plai Bucovinean din Dorna Cândreni; Locul III – fanfara Mugurelul CCE din Dorohoi;

Orchestra FIRICELUL din Negreşti VASLUI

Fanfara MUGURELUL din Dorohoi

Formaţia ZARANDUL din Arad (albitul pânzei)

La categoria Taraf tradiţional: Locul I – taraful Arcanul de la Şcoala de Arte şi Meserii Botoşana;

La categoria Solişti instrumentişti: Locul I – Peiu Ionuţ (trompetă) din Câmpulung Moldovenesc, Boancheş Vasile (trompetă) din Vatra Dornei, Chiţu George (nai) din Tulcea, Andreea Andrei (vioară) din Negreşti-Vaslui şi Piţigoi Mihaela (ocarină) din Curtea de Argeş; Locul II – Marius Florea (clarinet) din Curtea de Argeş, Todică Ion (clarinet) şi Cioată Andrei (clarinet) din Bistriţa, Ţăran Georgel (trompetă) din Dorna Candreni, Ursuţ Adrian (fluier) din Dorna Candreni şi Cacina Adrian (clarinet) din Dorna Arini;

Premiul special al juriului – Maximiuc Mariana (vioară), Vaşcovici Gabriel (fluier şi tilincă) şi Popovici Alexandra (cobză) din Botoşana;

La categoria Grup vocal: Locul II – Plai Bucovinean din Dorna Candreni (Filiala CCE Vatra Dornei);

La categoria Solişti vocali: Locul I – Candrea Mădălina (Vatra Dornei), Chiloti Ana (Vatra Dornei), Erhan Laura (Câmpulung Moldovenesc) şi Ban Paul (Bistriţa); Locul II – Veliche Romina (Tulcea), Coca Mircea (Câmpulung Moldovenesc), Rotariu Ramona (Negreşti-Vaslui) şi Strejesu Ştefania (Valea Mare-Olt);

DORULEŢUL din Bistriţa Năsăud (ansamblu instrumental)	Formaţia MUGURELUL din Dorohoi	CÂNTĂREŢE din Vatra Dornei
Andreea Andrei (vioară) din Negreşti VASLUI	Erhan Laura (doinind) din Câmpulung	BRÂULEŢUL din Curtea de Argeş cu taraful

La categoria Coregrafie: Locul I – Doruleţul (Palatul Copiilor Tulcea) şi Dârjovul (Valea Mare-Olt), Locul II – Doruleţul (Palatul Copiilor Bistriţa) şi Zarandul (Palatul Copiilor Arad), Locul III – Ciobănaşul (CCE Rădăuţi).

Ansamblul DORULEŢUL din Tulcea

Ansamblul DÂRJOVUL din OLT (joc de fete)

DORULEŢUL din Bistriţa Năsăud

Comisia de jurizare a fost alcătuită din: preşedinte prof. Univ. Dr. Doru Albu, prorector la Universitatea de Arte George Enescu şi membrii: conf. Univ. Dr. Eugenia Maria Paşca – Universitatea de Arte George Enescu Iaşi, prof. Ioan Leon Naroşi – preşedintele Sindicatului din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prof. Ştefania Coman – director Ansamblul Artistic Baladele Deltei Tulcea, prof. Tatiana Vîntur – Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Violeta Codorean – director Casa de Cultură Platon Pardău Vatra Dornei şi Călin Brăteanu – şef Serviciu de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural Bucovina din Suceava.

Mulţi premiaţi şi totuşi puţini într-o ţară în care tradiţia rurală se uită din ce în ce mai mult, fiind înlocuită cu „şlagăre” şi muzici ori dansuri la modă, de cele mai multe ori lipsite de valoare. Scena este cea care reconstituie şi restituie tradiţiile românilor, dezvăluindu-le câte ceva din ceea ce cândva se respecta în sate cu sfinţenie. Cluburile Copiilor şi Elevilor care au inclus între ofertele lor educative învăţarea cântecului şi jocului popular suplinesc, în bună parte, lipsa educaţiei muzicale şi folclorice din învăţământul şcolar actual.