Folclor şi cultură etno
(Constanţa Cristescu, muzicolog – 14 septembrie 2010)

Pentru fiecare popor folclorul este arta care îi reprezintă identitatea sensibilităţii artistice şi cartea de vizită cu care se prezintă în lume. Aceasta pentru că, dincolo de pretenţiile de „compozitori de folclor” ale unor vedete cu o cultură îndoielnică, poporul este marele compozitor anonim al folclorului, ce se exprimă sufleteşte şi artistic în nenumărate variante, între care unele au valoare de capodopere. Că folclorul a constituit şi constituie şi astăzi o sursă de inspiraţie şi regenerare componistică, aceasta este o realitate incontestabilă, ce constituie fundamentul a ceea ce putem exprima prin sintagma cultură etno. Aceasta nu înseamnă negarea oricărei alte forme de cultură, ci exprimă acel segment de cultură care se clădeşte pe valorificarea filonului folcloric în genuri ale artei culte.

Sigur că nu toată lumea gustă folclorul şi nu toată lumea îl preţuieşte şi acest fapt este regretabil. Cu siguranţă că aceasta se datorează, în mare măsură, cantităţii enorme de kitsch şi de falsuri promovate sub marca folclorului chiar de vedete consacrate. Însă se datorează şi lipsei de educaţie şi de cultură folclorică.

Pentru că şcolile de cultură generală şi şcolile de specialitate profilate pe arte şi-au deschis deja porţile cu o ofertă de educaţie muzicală foarte subţirică, ne-am îndreptat atenţia spre o categorie specială de şcoli care au în oferta lor educaţională interpretarea artistică a folclorului: şcolile populare de artă. Pentru a afla detalii despre oferta educaţională a acestui tip de şcoli, am solicitat un interviu, directorului Şcolii Populare de Artă „Ion Irimescu” a Centrului Cultural Bucovina din Suceava, Dl. Prof. Petre Horvat.

I: Domnule Petre Horvat, care este oferta educaţională a ŞCOLII DE ARTE „ION IRIMESCU” pentru anul şcolar 2010-2011 în domeniul educaţiei muzicale folclorice? Dar în domeniul coregrafic, ştiind că folclorul este o artă sincretică, ce conexează mai multe arte audiovizuale?
R: Şcoala Populară de Artă „Ion Irimescu” – secţie a Centrului Cultural Bucovina – are ca scop principal educaţia artistică a tuturor celor care urmează cursurile în toate domeniile artistice: muzică, coregrafie, artă plastică, artă foto-video-film, artă populară. În ce priveşte folclorul muzical-coregrafic Şcoala a avut în permanenţă ca obiectiv păstrarea şi continuitatea tradiţiilor folclorice, atât la nivel individual (solişti vocali şi instrumentişti), cât şi la nivel de grupuri folclorice (clase de dans popular, instrumente populare).

Pentru acest an şcolar oferta educaţională a şcolii este diversificată pe aproape toate disciplinele artistice: pian, orgă, vioară, canto – muzică clasică, populară, uşoară -, acordeon, clarinet, saxofon, trompetă, ţambal, chitară, pictură, artă decorativă, grafică, caricatură, bandă desenată, dans sportiv şi de societate, dans popular, ansamblu folcloric, arta lemnului, însumând aproximativ 550 de elevi.
Ca noutate, faţă de anul trecut, am inclus în planul de şcolarizare dansul sportiv şi ansamblul folcloric de copii. Ansamblurile folclorice sunt constituite în două aşezări cu tradiţie în folclor: Ciocăneşti şi Poiana Stampei, transformând fostele secţii de dans în noua structură – ansamblu folcloric.

I: Ce perspective le oferă şcoala pe care o conduceţi discipolilor ei?
R: Şcoala Populară de Artă îşi desfăşoară activitatea pe două componente principale: componenta didactică (studiul teoretic şi practic la clasă) şi componenta artistică, care presupune integrarea cursanţilor în manifestări cultural-artistice, cum sunt producţii artistice pe clase, mixte, spectacole, participări individuale sau în grup la festivaluri judeţene, naţionale, internaţionale, saloane artistice etc. Deci această latură artistică este destinată promovării şi lansării tinerilor talentaţi în domeniile artistice pentru care au optat.
Pe lângă aceste activităţi artistice trebuie să menţionez trei mari manifestări pe care Şcoala le organizează şi care sunt unicate la nivel naţional:
– Concursul naţional de artă plastică „Ion Irimescu”,
– Tabăra internaţională de artă plastică „Lumina Nordului” şi
– Festivalul-concurs internaţional de folclor „Cântecele neamului”.
Toate aceste manifestări se adresează elevilor şcolilor populare de artă din ţară şi similare din ţările unde se păstrează tradiţiile folclorice româneşti (Moldova, Ucraina, Serbia) şi din comunităţile româneşti din Grecia, Spania, Italia etc.
În acelaşi timp Şcoala de Artă a fost şi este o „pepinieră” a Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu”, pentru că mulţi solişti vocali, instrumentişti şi dansatori, azi membri ai ansamblului şi-au început cariera artistică în Şcoala de Arte.

I: Câteva cuvinte despre cadrele didactice ale Şcoalii Populare de Arte...
R: De-a lungul anilor, în Şcoala Populară de Arte şi-au desfăşurat activitatea profesori şi artişti de seamă, cadre didactice ce şi-au adus aportul în formarea şi perfecţionarea unui număr însemnat de elevi: Meletina şi Andrei Lipovan, Ludmila Rîbcovskaia (pian), Constanţa Sandu (canto), Dragoş Lucan (vioară), Emil Havriliuc (acordeon şi dirijor al Ansamblului folcloric „Hora”), Nistor Paicu (trompetă), Silvestru Lungoci (instrumente populare), Stelică Burcea (ţambal); coregrafi precum Andrei Lungeanu, Aurelian Ciornei, Frederich Svarţ, Viorica Iosif; artiştii plastici Mircea Hrişcă, Virgil Parghel, Ileana Bardă, Dumitru Rusu.

I: Ce personalităţi ale lumii muzicale s-au format în această şcoală?
R: Rezultatele şcolii au fost pe măsură, aici începându-şi cariera artistică nenumăraţi interpreţi vocali şi instrumentişti. Aş aminti, cu rugămintea de a fi iertat dacă voi uita pe cineva: Sofia Vicoveanca, Ştefania Rareş, Margareta Clipa, instrumentişti precum Alexandru Havriliuc, Leonard Zamă, Ghiocel Cioltan, Constantin Pascal, Costel şi Paraschiv Burcea, artişti care au promovat şi valorificat de o manieră impresionantă tradiţiile folclorice ale zonei.

Cred că oferta educaţională a acestei şcoli şi a şcolilor similare din ţară este convingătoare pentru a atrage mulţi copii şi tineri iubitori de folclor sau curioşi să afle tainele acestei arte măiastre cu vechime milenară, ca să-şi petreacă o parte din timpul liber cu folos, cultivându-şi talentul artistic sub îndrumarea unor profesori pasionaţi şi dăruiţi artei. Unii dintre tinerii studioşi, ce vor absolvi Şcoala Populară de Arte, vor putea deveni compozitori după studii universitare specializate, valorificând filonul folcloric în zămislirea unor creaţii muzicale care să deschidă noi orizonturi stilistice în componistica românească şi să o proiecteze în universalitate. În această direcţie George Enescu se oferă ca model exemplar.